ABCDEFGHIÎJKLMNOPRSȘTȚUVWXYZ
T

tactism: Mișcare activă, orientată, a unei celule (gamet mascul sau femel, spor etc.) sau a unui organism unicelular mobil, indusă de un factor extern; (= taxie); v. și nastie, tropism

tafonomie: Disciplină care studiază condițiile de fosilizare a organismelor vegetale și animale.

tafrenchim: Vezi botrenchim

tafrofil: Despre plante – care crește în canale și șanțuri.

tafrofită: Plantă tafrofilă.

tahisporie: Eliberarea diasporilor din planta mamă imediat ce s-au maturizat; v. și bradisporie

tahitelic: Despre specii – care prezintă tahitelie; v. și braditelic, horotelic

tahitelie: Evoluția unei specii într-un ritm rapid; v. și braditelie, horotelie

taiga: Pădure boreală formată în special din conifere, care acoperă regiuni întinse în Europa nordică, Siberia și Canada.

tal: Organ vegetativ nediferențiat (sau slab diferențiat) al plantelor inferioare (alge, ciuperci și licheni); v. și corm

talamus: Receptaculul unei flori.

talasofil: Despre organisme vegetale – care trăiește în mări.

talasofită: Plantă maritimă.

talasoplancton: Planctonul mărilor și oceanelor.

talic: Referitor la tal.

talie: Înălțimea unei plante.

taloconidie: Conidie produsă pe o celulă conidiogenă talică la unele ciuperci.

talofită: (Ieșit din uz) plantă formată dintr-un tal. Talofitele includ bacterii, alge, ciuperci și licheni; v. și cormofită

taloid: Care crește ca un tal sau care este asemănător unui tal.

talospor: Spor lipsit de conidiofor care se formează direct pe o hifă la unele ciuperci și care, prin germinare, poate da naștere la o filamente miceliene (ex. aleurospor, artrospor, blastospor, clamidospor).

tamniu: Talul ramificat, fruticulos al unor licheni.

tangențial: Dispus la un unghi drept față de raza unei structuri cilindrice, cum ar fi tulpina (ex. secțiune tangențială).

tanin: Substanță organică vegetală, heterogenă, derivată de la polifenoli sau de la acizi fenolici, cu gust astringent, solubilă în apă, care are proprietatea de a tăbăci pielea, cu întrebuințări în industrie.

taninifer: Care conține sau produce tanini (ex. celule taninifere în scoarța de stejar - Quercus).

tapet: 1. Strat de celule cu rol nutritiv care căptușește sacii polinici la spermatofite. 2. Stratul de celule intern, cu rol nutritiv, al sporangelui la ferigi.

tarar: Mașină folosită în industria morăritului pentru a curăța semințele de cereale de impurități prin cernere și prin antrenarea lor într-un curent de aer.

tardiflor: Despre plante – care înflorește târziu.

tardiv: Despre copaci, flori, varietăți de fructe sau de legume – care se seamănă, se dezvoltă, înflorește sau ajunge la maturitate după termenul obișnuit; (= târziu); v. și semitardiv, timpuriu

tartareu: Asemănător cu tartrul, cu suprafața aspră și fărâmicioasă (ex. unii licheni).

taxație forestieră: Vezi dendrometrie

taxie: Vezi tactism

taxon: Membrii unui anume grup sistematic (ex. o anumită specie, gen sau familie).

taxonomie vegetală: Știință care studiază principiile și regulile de clasificare ale plantelor, precum și regulile de descriere și nomenclatură corectă a acestora; (= fitotaxonomie)

tăciune: Boală a unor plante provocată de unele ciuperci parazite (Ustilago, Sporisorium), manifestată prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră; (= cărbune)

tăietură: Teren despădurit pe care se mai văd încă butucii.

tămâie: Rășina unor specii de arbuști din genul Boswellia din India și Arabia de sud (Oman), care, prin încălzire, emană un miros plăcut de balsam.

tămâios: Despre unele varietăți de fructe, în special de struguri – care are un gust aromat, asemănător cu aroma de tămâie.

tânăr: Care a fost plantat sau a răsărit de puțină vreme, care n-a ajuns încă la maturitate; care este format din asemenea plante (ex. pădure tânără).

târâtor: Despre plante, tulpini – (cu tulpină) care se întinde pe pământ, repentă.

târș: Copac pipernicit, nedezvoltat, uscat; pădure cu astfel de copaci, crescuți printre rădăcini și cioturi.

târziu: Vezi tardiv

teacă: Parte a frunzei cu care aceasta se inseră la nodul tulpinii (ex. bine reprezentată la Poaceae); (= vagină)

tecafor: Suportul tecii.

tecaspor: Spor închis într-un conceptacul, termen învechit pentru un ascospor.

tecă: 1. Unul din cei doi lobi (în mod obișnuit) ai anterei în care se produce polenul; v. și locul 2. Carapacea externă a unor dinoflagelate și clorofite formată din plăci de celuloză. 3. Vezi valvă (2)

teciu: Porțiunea din apoteciu care conține ascele situată între epiteciu și hipoteciu, la ciuperci și licheni; uneori echivalat cu himeniul.

tegmen: Parte internă a tegumentului seminței provenită din integumentul intern al ovulului; v. și testă

tegulicol: Despre plante – care crește pe acoperișuri sau pe țiglele caselor.

tegument: Învelișul exterior, protector al embrionului și al seminței plantelor, format din integumentele ovulului și care dă culoarea și aspectul exterior al seminței.

tehnic: Despre plante – care este utilizată în industrie (industria textilă, fabricarea celulozei și a hârtiei, industria lacurilor și vopselelor, prelucrarea lemnului, industria țigaretelor etc.).

teios: Despre unele plante sau fructe comestibile – tare și fibros, ațos.

teiș: Pădure de tei (Tilia).

telecorie (telechorie): Diseminarea la distanță a semințelor facilitată de anumite caracteristici morfologice (papusuri, aripioare etc.).

teleomorf (teleomorfic): Stadiul sexuat din ciclul de viață al ciupercilor; v. și anamorf

teleutopustulă (teliopustulă): Pustulă alungită care conțin teleutospori, și se deschide pe fața superioară a frunzelor infectate, la unele ciuperci parazite (Pucciniales, Ustilaginales).

teleutosor (teliosor): Structură care produce teleutospori la unele ciuperci (Pucciniales, Ustilaginales); (= telium)

teleutospor (teliospor): Spor sexuat, binucleat, de rezistență, cu perete gros, de culoare brună sau negricioasă, din care se formează un promiceliu sau o bazidie la unele ciuperci parazite (Pucciniales, Ustilaginales).

teleutostadiu (teliostadiu): Stadiu în ciclul de viață la ciupercile parazite din ordinele Pucciniales și Ustilaginales în care sunt produși teleutospori.

telium: Vezi teleutosor

telmatofil: Despre plante – care preferă terenurile mlăștinoase.

telmatofită: Plantă telmatofilă.

telofază: Fază terminală a mitozei și meiozei în care are loc diviziunea citoplasmică, cromozomii homologi ajung la polii fusului mitotic, iar nucleii se reformează.

telom: Unitate morfologică la plantele vasculare, care e fie cea mai simplă parte a corpului unei plante, fie segmentul terminal al unei axe ramificată dihotomic, ce poate fi sterilă sau fertilă.

temperat: Despre plante, vegetație, păduri – care crește în fiecare dintre cele două zone cuprinse între tropice și cercurile polare.

tenebricol: Despre plante – care crește în locuri întunecoase.

teniiform: În formă de panglică.

tentacul: Păr glandular, senzitiv, de prindere și digerare, de pe frunzele unor plante carnivore (ex. la roua-cerului - Drosera).


Tentacule pe o frunză de roua-cerului (Drosera rotundifolia)
sursă: Wikipedia

tenuinucelat: Despre ovul – în care nucela este formată dintr-un singur strat de celule; v. și crasinucelat

teoria histogenului: Vezi histogen

tepală: Piesă florală din componența perigonului (ex. la lalea - Tulipa gesneriana).

terai: Junglă de bambus în India și Indochina.

teratologie vegetală: Vezi fitoteratologie

teratom: Tumoră vegetală care produce structuri malformate, anormale (ex. la tutun - Nicotiana tabacum).

terestru: Despre plante – care trăiește pe pământ, pe uscat (spre deosebire de plantele acvatice sau semiacvatice).

tereticaul: Cu tulpina cilindrică și circulară în secțiune transversală.

tergeminat: Vezi trigeminat

tericol: Care crește pe pământ (ex. lichenul-renului - Cladonia rangiferina).

terifită: Plantă terestră.

terină: Vas de lut ars utilizat pentru încolțirea semințelor în floricultură sau în cultura bonsailor.

terminal: Situat la capătul sau în vârful unui organ (ex. mugur).

termiticol: Care trăiește într-un mușuroi de termite (ex. unele ciuperci).

termocleistogamie: Autopolenizarea florilor nedeschise din cauza temperaturii nefavorabile.

termofază: Etapa de vernalizare a plantelor; v. și fotofază

termofil: Despre plante – iubitoare de căldură, răspândită în climatul continental de câmpie, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10,5°C. Din punct de vedere al vegetației, acest grup de plante este răspândit și formează în bună parte zona nemorală cu subzona pădurilor de stejari termofili, silvostepa sudică și vestică și zona stepei.

termofită: Plantă termofilă.

termogeneză: Producerea de căldură de către un organism (ex. la Phillodendron selloum).

termonastie: Nastie indusă de variația de temperatură (ex. deschiderea florilor de Tulipa când e cald).

termonegativ: Despre soiuri de crizanteme (Chrysanthemum) – la care înflorirea este inhibată la temperaturi nocturne mai mari de 15,5°C, acestea fiind soiuri târzii; v. și termopozitiv

termoneutru (termozero): Despre soiuri de crizanteme (Chrysanthemum) – care înfloresc de obicei la temperaturi nocturne cuprinse între 10 și 27°C; v. și termonegativ, termopozitiv

termoperiodism: Procesul prin care plantele dobândesc capacitatea de înflorire în urma expunerii la cicluri de fluctuație a temperaturii (ex. măslinul - Olea europaea are nevoie de temperaturi sub 7,5°C pentru înflorire).

termopozitiv: Despre soiuri de crizanteme (Chrysanthemum) – la care înflorirea este inhibată la temperaturi nocturne mai mici de 15,5°C, acestea fiind soiuri timpurii; v. și termonegativ

termoreglare: Capacitatea unor organisme de a-și menține temperatura internă constantă, chiar și atunci când temperatura mediului ambiant diferă (ex. lotusul indian - Nelumbo nucifera menține în timpul înfloririi o temperatură de 30-35°C, chiar și atunci când temperatura aerului scade la 10°C).

termotactism (termotaxie): Tactism indus de gradientul de temperatură.

termotrop (termotropic): Care prezintă termotropism.

termotropism: Tropism determinat de gradientul de temperatură (ex. termotropism pozitiv la rădăcinile de lalea - Tulipa sylvestris).

ternar: Format din trei unități sau elemente.

ternat: Despre frunze – reunite câte trei, pornind din același loc de pe tulpină.

terofil: Despre plante – care se polenizează cu ajutorul unor mamifere mici, terestre (ex. Massonia depressa).

terofilie: Polenizare cu ajutorul unor mamifere mici, terestre.

terofită: Plantă anuală sau bienală care supraviețuiește perioadelor nefavorabile sub formă de semințe sau spori, în condițiile în care organele vegetative se degradează (ex. mac - Papaver sp.).

terriherbosa (teriherboză): Asociație de plante erbacee terestre.

testă: Parte externă a tegumentului seminței provenită din integumentul extern al ovulului; v. și tegmen

testicular: Care are doi tuberculi oblongi, ca unele orhidee (ex. Ophrys).

tetraachenă (tetrachenă): Fruct compus din patru achene (ex. la specii de Lamiaceae și Boraginaceae); (= tetranuculă)

tetracarpelar: Despre gineceu – format din patru carpele (ex. la Brassicaceae).

tetraciclic: Despre flori – cu patru verticile (cicluri).

tetracitic: Vezi tetraperigen

tetracoc: Coc ai cărui indivizi sunt grupați câte patru.

tetracotiledonat: Despre embrioni – cu patru cotiledoane (sau cu două cotiledoane bifide).

tetracotilie: Prezența a patru cotiledoane într-un embrion.

tetradă: Unitate de dispersie formată din patru spori sau granule de polen unite și formate prin meioză.

tetradinam: Despre androceu – format din patru stamine lungi și două scurte (ex. la specii de Brassicaceae).

tetrafil: Vezi cvadrifoliat

tetrafiletic: Despre un grup de organisme sau un hibrid – care descinde din patru linii ancestrale separate.

tetraflagelat: Prevăzut cu patru flageli (ex. zoosporii unor alge).

tetragin: Despre flori – cu patru pistile.

tetralobat: Cu patru lobi (ex. petala la floarea-cucului - Lychnis flos-cuculi); (= cvadrilobat)

tetralocular: Despre ovare și fructe – cu patru loji (ex. la Philadelphus).

tetramer: Format din patru părți sau elemente (ex. gineceu, ovar etc.).

tetramorf: Cu patru forme diferite (ex. antere, stile).

tetrandru: Despre flori – cu patru stamine (ex. la Rhamnus ilicifolia).


Floare tetrandră de Rhamnus ilicifolia
sursă: Wikipedia

tetranucleat: Despre celule – cu patru nuclei.

tetranuculă: Vezi tetraachenă

tetraperigen: Tip de stomate în care celulele stomatice sunt înconjurate de patru celule anexe (ex. la unele monocotiledonate); (= tetracitic)

tetrapetal: Despre flori, corolă – cu patru petale; (= cvadripetal)

tetrapiren: Despre fructe – cu patru semințe osoase (sâmburi).

tetraploid: Despre celule, țesuturi sau organisme – cu patru seturi de bază de cromozomi (4n); v. și haploid, triploid, poliploid

tetraploidie: Starea unei celule, țesut sau organism tetraploid.

tetrarh: Despre stel – cu patru fascicule lemnoase (ex. în rădăcina de lupin - Lupinus).

tetrasepal: Despre flori, caliciu – cu patru sepale.

tetrasomie: Tip de polisomie în care există patru copii (2n + 2) ale unui anumit cromozom în loc de două cum este situația normală într-o celulă diploidă.

tetrasperm: Despre fructe – care conține patru semințe.

tetraspor: Fiecare din cei patru spori formați într-un tetrasporange la unele alge roșii (rodofite).

tetrasporange: Sporange unicelular în care se formează, prin meioză, patru tetraspori la unele alge roșii (rodofite).

tetrasporic: Cu patru spori.

tetrasporofit: Sporofit produs din germinarea unui carpospor la unele alge roșii (rodofite) care produce tetraspori.

tetrastih: Despre frunze – dispuse pe patru rânduri (ortostihuri) (ex. la Selaginella helvetica).

tetrastil: Despre flori – cu patru stile.

textil: Despre plante – din care se extrag fibre folosite în țesătorie (ex. bumbac - Gossypium).

tigelă: Vezi caulicul

tigmomorfogeneză: Modificarea ritmului de creștere a unei plante ca răspuns la un stimul mecanic (ex. la Arabidopsis thaliana creșterea este mult încetinită dacă planta este atinsă zilnic).

tigmonastie: Vezi seismonastie

tigmotropism: Tropism determinat de atingerea unui obiect (ex. înfășurarea unui cârcel la contactul cu un suport mecanic); (= haptotropism)

tihăraie: Termen popular pentru un desiș de tufe, pădure deasă și sălbatică.

tihoplancton: Plancton întâlnit numai ocazional în apele libere, format din organisme detașate de pe alte habitate (ex. planctonul din Marea Sargaselor); v. și euplancton

tihopotamic: Despre plante – care crește numai în regiunile stătătoare ale râurilor.

tijă: Tulpina aeriană a plantelor erbacee.

tilacoid: Pliu saciform, aplatizat al membranei interne a cloroplastelor.

tilă: Formațiune veziculoasă cu perete subțire sau îngroșat care se formează în vasele lemnoase vechi pe care le obturează, împiedicând astfel pătrunderea aerului, apei și filamentelor ciupercilor parazite; (= tiloză)

tiloidă: Excrescență a celulelor parenchimatice care obturează canalele rezinifere la conifere.

tiloză: Vezi tilă

timpuriu: Despre copaci, flori, varietăți de fructe sau de legume – care se dezvoltă, înflorește, se coace sau devine bun de mâncat mai devreme decât timpul obișnuit; v. și semitimpuriu, tardiv

tinctorial: Despre plante – care conține substanțe colorante (ex. roibă - Rubia tinctorum din care se obține alizarina, un colorant roșu).

tinicol: Despre plante – care crește pe dunele de nisip (ex. Ammophila arenaria); (= tinofil)

tinofil: Vezi tinicol

tinofită: Plantă tinicolă.

tiofil: Care se dezvoltă în prezența compușilor de sulf (ex. unele bacterii).

tionină: Proteină citotoxică întâlnită la plantele superioare cu rol de apărare față de infecții microbiene sau prădători animali.

tip: Exemplar ale cărui caractere constituie trăsăturile esențiale ale unei specii, familii etc. de plante; totalitatea caracterelor distinctive esențiale ale unui grup, varietăți, familii etc.

tiponim: Nume care desemnează sau este bazat pe un exemplar tipic al unui taxon.

tirsă: Inflorescență mixtă alcătuită dintr-un racem combinat cu cincin (ex. la castan - Aesculus hippocastanum).


Tirsă (schemă)
sursă: Wikipedia

Tirsă la castan (Aesculus hippocastanum)
sursă: Wikipedia

tirsoid: Inflorescență asemănătoare cu o tirsă, cu diferența că poartă o floare în vârf (ex. la liliac - Syringa vulgaris).


Tirsoid (schemă)
sursă: Wikipedia

Tirsoid la liliac (Syringa vulgaris)
sursă: Wikipedia

tisular: Referitor la țesuturi.

toaletare: Acțiunea de îngrijire, curățare, tăiere și întreținere a spațiilor verzi sau a arborilor în scop estetic.

tola: Formație vegetală rară de subarbuști pe soluri sărate din puna Anzilor centrali.

toment: Totalitatea perilor scurți, deși, împletiți, care acoperă unele organe ca o pâslă groasă și continuă (ex. frunzele de stejar pufos - Quercus pubescens sau semințele de bumbac - Gossypium).

tomentos: Pâslos, acoperit cu peri scurți și moi, foarte deși și încâlciți ca o pâslă (ex. frunzele la tei alb - Tilia tomentosa).

tomillare (tomillares): Fitocenoză de tufișuri scunde și subarbuști din zona Mării Mediterane, cu plante aromate: cimbrul, rozmarinul, levănțica etc.

tomnatic: Despre plante, pomi, legume, fructe etc. – care rodește sau se coace toamna.

tonoplast: Membrana care înconjoară vacuola dintr-o celulă vegetală; (= membrană vacuolară)

topiar: Vezi artă topiară

topodem: Populație de indivizi care ocupă o anumită regiune geografică; v. și dem

topogamodem: Populație de indivizi care ocupă o anumită regiune geografică și formează o unitate relativ izolată ai cărei membri se încrucișează liber; v. și dem, gamodem, topodem

topotactism (topotaxie): Tactism indus de gradientul spațial al unui stimul, în special spre sursa de excitație.

topotip: Exemplar vegetal din același habitat cu cel al tipului original (holotipul), de obicei colectat la o altă dată.

topotropism: Tropism orientat către sursa unui stimul.

torenticol: Despre plante – care trăiește în ape cu viteză mare de curgere: torenți, cascade etc. (ex. alge roșii din genul Lemanea sau Batrachospermum).

tortuos: Răsucit în spirală, șerpuitor, curbat repetat în direcții diferite (ex. frunzele de Tortula când sunt uscate).

torulos: Cu mici umflături neregulate, înșirate și cu gâtuituri între ele (ex. silicvele la nopticoasă - Hesperis); v. și moniliform

torus: 1. Disc receptacular la Asteraceae. 2. Porțiunea centrală în formă de disc îngroșat a lamelei de la punctuațiile areolate la conifere și alte gimnosperme.

totipotent: Despre celule – capabilă să se dividă și să producă oricare tip de celule diferențiate din organism (ex. spori sau zigoți); v. și pluripotent

toxalbumină: Proteină vegetală cu acțiune citotoxică asupra organismului animal (ex. ricina din ricin - Ricinus communis sau abrina din Abrus precatorius).

toxic: Despre plante – care produce efecte nocive, otrăvitoare unui organism animal atunci când este consumată (în totalitate sau doar anumite părți ale sale) (ex. cucută - Cicuta virosa); (= otrăvitor)

toxifer (toxicofor): Care conține substanțe toxice.

trabeculat: Cu cordoane transversale despărțitoare, cu trabecule.

trabeculă: Formațiune fibroasă cu aspect de lamelă, bandă, sept sau filament, cu rol de legătură sau de delimitare a unei cavități sau a interiorului unui organ. Exemple de trabecule sunt: A. Fibre ale peretelui celular care se extind în lumenul celulei. B. Lamele radiare primordiale la Agaricaceae. C. Filamente transversale cu clorofilă în capsula unor mușchi. D. Septuri sterile de celule care se extind în lungul sporangelui la unele pteridofite (ex. la Isoetes). E. Țesutul lacunos dintre cortex și fasciculul central la Selaginella.

trahee: Vas lemnos evoluat, deschis, format din celule cilindrice suprapuse, la care pereții transversali despărțitori au dispărut, formând astfel un tub continuu; v. și traheidă

traheidal: Fibră ~ – vezi fibrotraheidă

traheidă: Vas lemnos imperfect, închis, format din celule cilindrice sau prismatice suprapuse, cu capete ascuțite sau rotunjite, unite și articulate unele de altele prin pereți transversali despărțitori, mai mult sau mai puțin oblici. Se întâlnește la pteridofite, gimnosperme și unele angiosperme mai primitive; v. și trahee

trahenchim: Țesut vascular lemnos.

traheobacterioză: Boală a unor plante produsă de pătrunderea și înmulțirea unor bacterii în vasele conducătoare ale plantelor (ex. Corynebacterium michiganense la tomate - Solanum lycopersicum); (= hadrobacterioză)

traheofită: Plantă care are în structura sa vase pentru conducerea apei, a substanțelor minerale și a nutrienților organici. Traheofitele cuprind ferigi, angiosperme și gimnosperme; (= plantă vasculară)

traheomicoză: Boală a unor plante produsă de pătrunderea și înmulțirea unor ciuperci (Fusarium etc.) în vasele conducătoare ale plantelor; (= hadromicoză)

tramă: Masă de hife întrețesute pe lamelele unor ciuperci (ex. Nidularia).

translator: Structură care unește cele două polinii la Asclepiadaceae. E format dintr-o parte centrală – un disc vâscos (corpuscul) și două brațe (retinacule).

translocație: Mișcarea substanțelor minerale, a celor organice și a hormonilor în organismul unei plante; v. și circulație

transpirație: Procesul de evaporare a apei prin stomatele de pe frunzele și tulpina plantelor.

transpirometru: Aparat pentru măsurarea cantității de transpirație la plante.

transplantare: Vezi răsădire

transvers (transversal): Dispus perpendicular pe lungimea unei structuri, de-a curmezișul (ex. perete, secțiune).

trasant: Despre rădăcini – superficială, unde pivotul principal este slab dezvoltat, iar rădăcinile laterale se ramifică radial aproape de suprafața solului până la 50 cm (ex. la molid - Picea abies).

tratare: Supunerea semințelor și plantelor la acțiunea unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor.

traumatonastie: Nastie indusă de vătămare (ex. arderea vârfului unei frunze de mimoză - Mimosa pudica induce replierea frunzei).

traumatotropism: Tropism determinat de vătămare (ex. rădăcinile cresc în partea opusă unui stimul nociv - traumatotropism negativ).

treierat (treieriș): Separarea (prin batere, cu mașini speciale etc.) a boabelor, semințelor de restul unei plante.

trematologie: Știința cultivării plantelor în condiții de aclimatizare.

triachenă: Fruct multiplu format din trei achene (trei carpele având trei semințe).

triadelf: Despre androceu – format din stamine unite în trei mănunchiuri (ex. la sunătoare - Hypericum perforatum).

triandru: Despre flori – cu trei stamine (ex. la specii de Poaceae).

triant: Vezi triflor

trianter: Cu trei antere.

triarh: Despre stel – cu trei fascicule lemnoase (ex. în rădăcina de mazăre - Pisum sativum).

triarticulat: Cu trei articulații.

trib: Subdiviziune taxonomică a unei superfamilii, de obicei, dar uneori și a unei familii. Sufixul specific pentru trib este -eae.

tricapsular: Despre fructe – cu trei capsule.

tricarinat (tricarenat): Cu trei structuri în formă de carenă sau creastă.

tricarpelar: Despre gineceu – format din trei carpele (ex. la Iridaceae).

tricelular: Cu trei celule.

trichiliu: Perniță de peri încâlciți la baza pețiolului frunzelor unor plante (ex. Cecropia).

trichită: Cristal acicular în structura granulelor de amidon.

triciclic: Despre flori – cu trei verticile (cicluri) (ex. la arțar - Acer).

tricofil: Cu frunze păroase.

tricofită: Plantă tricofilă.

tricolor: Cu trei culori diferite (ex. floarea la trei-frați-pătați - Viola tricolor).

tricolpat: Despre granulul de polen – care are trei colpi.

tricolporat: Despre granulul de polen – care prezintă trei colpori.

tricom: Vezi trihom

tricopetal: Despre flori – cu petale păroase.

tricosepal: Despre flori – cu sepale păroase.

tricosperm: Cu semințe păroase.

tricostat: Cu trei coaste longitudinale; (= triplicostat)

tricotiledonat: Despre embrioni – cu trei cotiledoane (sau cu două cotiledoane din care unul adânc divizat).

tricotilie: Prezența a trei cotiledoane într-un embrion.

tricotomic: Vezi trihotomic

tricotomie: Vezi trihotomie

tricuspidat: Despre structuri anatomice sau organele unor plante – cu trei vârfuri; v. și cuspidat

tridentat: Cu trei dinți.

trienal: Despre plante – care trăiește trei ani (ex. ceapa de arpagic - Allium schoenoprasum).

trifid: Despre unele organe, frunze – despicat în trei; care formează trei vârfuri.

trifid (trifidat): Despre unele organe ale plantelor, în special frunze – de trei ori fidat, alcătuit din trei segmente până la mijlocul lungimii sau lățimii sale.

trifil: Vezi trifoliat (1)

trifiletic: Despre un grup de organisme sau un hibrid – care descinde din trei linii ancestrale separate.

triflagelat: Prevăzut cu trei flageli.

triflor: Despre plante – cu trei flori; (= triant)

trifoiște: Teren semănat cu trifoi (Trifolium); loc unde crește trifoi.

trifoliat: 1. Cu trei frunze; (= trifil) 2. Trifoliolat.

trifoliolat: Despre frunze compuse – cu trei foliole (ex. la trifoi - Trifolium).

trifurcat: Cu trei ramuri sau ramificații.

trigam: Vezi ginandromonoic

trigamie: Starea în care se află o plantă ginandromonoică (trigamă).

trigeminat: De trei ori geminat sau bifoliolat (ex. frunză compusă); (= tergeminat)

trigeneric: Despre hibrizi – provenit din trei genuri diferite; v. și bigeneric

trigin: Despre flori – cu trei pistile (ex. la Beta trygina).

trihibrid: Hibrid provenit din încrucișarea a doi genitori homozigoți care diferă prin trei caractere ereditare.

trihoblast: 1. Celulă specializată din rizoderma rădăcinii care dă naștere unui păr absorbant la unele plante. 2. Ramură filamentoasă, multicelulară la unele alge roșii (rodofite).

trihocarp: Cu fructe păroase.

trihocită: Celula inițială epidermică care va genera un păr (trihom).

trihofor: 1. Grup de celule care poartă trihoginul. 2. Trunchi filamentos la unele ciuperci.

trihogeneză: Procesul de formare a perilor (trihomilor).

trihogin: Protuberanță a gametangelui femel care primește spermatia la algele roșii și unele ascomicete și bazidiomicete.

trihom (tricom): Vezi păr

trihosclereidă: Tip de sclereidă, celulă cu pereți subțiri, asemănătoare perilor, cu ramificații care pătrund în spațiile celulare ale unor țesuturi (ex. în frunza de nufăr - Nuphar).

trihotalic: 1. Cu talul filamentos (ex. la unele alge). 2. Tip de creștere a talului unor alge în care meristemul intercalar produce un păr într-o direcție și talul propriu-zis în alta.

trihotomic (tricotomic): Care prezintă trihotomie.

trihotomie (tricotomie): Împărțirea unui organ axial (rădăcină, tulpină, ramură) în trei părți prin trifurcare.

trijugat: Despre frunze compuse – cu trei perechi de foliole.

trilet: Despre spori sau polen – care prezintă pe suprafață o urmă sau cicatrice triradiară, ce marchează locul în care patru spori sau granule de polen produse prin meioză au fost în contact unul cu altul într-o tetradă (ex. la feriga-de-câmp - Pteridium aquilinum); v. și laesură, monolet

trilobat: Format din trei lobi.

trilocular: Despre ovare și fructe – cu trei loji (ex. la Lilium).

trimă: Nucă învelită într-un involucru care se deschide la maturitate (ex. la hicori - Carya).

trimer: Format din trei părți sau elemente (ex. gineceu, ovar etc.).

trimonoic: Vezi ginandromonoic

trimorf: Care prezintă trimorfism.

trimorfism: Prezența a trei tipuri diferite de flori, frunze etc. la aceeași plantă sau la indivizi diferiți ai aceleiași specii (ex. trimorfism foliar la săgeata-apei - Sagittaria sagittifoliai: frunze liniare subacvatice, frunze eliptice sau cordate la suprafața apei și frunze sagitate în mediul aerian); v. și dimorfism, heterofilie

trinervat: Cu trei nervuri (ex. frunzele de Piqueria trinervia).

trinominal: Despre nomenclatura științifică a organismelor – formată din trei nume (ex. denumirea unei subspecii cuprinde genul, specia și subspecia).

trinucleat: Despre celule – cu trei nuclei.

trioecie: Caracterul unei plante trioice.

trioic: Despre plante – cu unii indivizi care poartă numai flori mascule, alții numai flori femele și alții numai flori bisexuate (mascule și femele) (ex. săpunăriță - Saponaria officinalis).

trior: Vezi vânturătoare

triorare: Separarea sau a selecționarea semințelor cu ajutorul triorului.

triovulat: Despre ovare – cu trei ovule.

tripanocarpie (tripanospermie): Mecanism care-i permite unui diaspor (fruct, sămânță) să se înfigă în sol sau să se fixeze în fisuri sau între fragmente de roci (ex. Stipa tenacissima).

tripartit: Despre unele organe ale plantelor, în special frunze – de trei ori partit, divizat în trei părți până aproape de bază.

tripenat: Despre frunze – de trei ori penat compusă (ex. frunza la hasmațuchi - Anthriscus cerefolium).

tripenatifid: Despre frunze compuse – de trei ori penatifidă.

tripenatipartit: Despre frunze compuse – de trei ori penatipartită.

tripenatisectat: Despre frunze compuse – de trei ori penatisectată.

tripetal: Despre flori, corolă – cu trei petale.

tripiren: Despre fructe – cu trei semințe osoase (sâmburi).

triplicostat: Vezi tricostat

triplocaul: Cu tulpina având ramuri secundare cu flori (ex. la șopârliță - Veronica chamaedrys); v. și haplocaul, diplocaul

triploid: Despre celule, țesuturi sau organisme – cu trei seturi de bază de cromozomi în celule (3n); v. și diploid, haploid, poliploid

triploidie: Starea unei celule, țesut sau organism triploid.

triplostemon: Despre androceu – cu staminele dispuse în trei verticile (cicluri) (ex. la specii de Lauraceae); v. și diplostemon, haplostemon

triplostih: Dispus în trei rânduri sau serii (ex. celulele corticale pe ramificațiile mici la alga verde Chara).

triporat: Despre granulul de polen – care are trei pori.

triradiat: Cu trei ramuri sau raze pornind dintr-un centru.

trisectat: Despre unele organe ale plantelor, în special frunze – de trei ori sectat, cu inciziuni adânci până la linia mediană.

trisepal: Despre flori, caliciu – cu trei sepale.

triseptat: Cu trei pereți despărțitori (ex. fruct).

triserat: De trei ori serat.

triseriat: Dispus în trei șiruri sau rânduri.

trisetos: Cu trei sete.

trisomie: Tip de polisomie în care există trei copii (2n + 1) ale unui anumit cromozom în loc de două cum este situația normală într-o celulă diploidă (ex. trisomie obținută la ciumăfaie - Datura stramonium).

trisperm: Despre fructe – care conține trei semințe.

trisporic: Cu trei spori.

tristih: Despre dispoziția foliară – cu trei ortostihuri (ex. Cyperaceae).

tristil: Despre flori, plante – care prezintă tristilie.

tristilie: Prezența unor stiluri cu trei lungimi diferite în florile aceleiași specii de plante (ex. la răchitan - Lythrum salicaria); v. și heterostilie

tritegminat: Despre ovul – cu trei integumente (ex. la Asphodelus); v. și unitegminat

triternat: De trei ori ternat (ex. frunză).

trituberculat: Cu trei tuberculi.

trivalv: Despre fructe dehiscente – format din trei valve.

trofic: Referitor la nutriție.

troficitate: 1. Ansamblul fenomenelor de nutriție a unui organism vegetal; starea de nutriție a diferitelor organe și țesuturi ale plantelor. 2. Caracteristica a unui sol de a fi nutritiv pentru plante.

trofofilă: Frondă vegetativă, sterilă la pteridofite; v. și sporofilă

trofosporofilă: Frondă care este atât vegetativă, cât și fertilă la unele pteridofite (ex. Phyllitis); (= sporotrofofilă); v. și trofofilă, sporofilă

trofotropism: Tropism al unei plante în direcția în care mediul este mai bogat în substanțe nutritive.

trohleariform: În formă de șurub.

tropical: Despre plante, vegetație, păduri – care crește în regiunea tropicelor.

tropism: Mișcare sau creștere a unui organ al plantei de apropiere (tropism pozitiv) sau îndepărtare (tropism negativ) de un stimul din mediul extern; v. și tactism, nastie

tropofil: Despre plante – adaptată la alternanța dintre anotimpul secetos, când își pierde frunzele intrând în repaus biologic, și cel umed, când înfrunzește și se dezvoltă rapid.

tropofită: Plantă tropofilă.

truficultură: Cultura trufelor.

truncat: Cu vârful sau baza aplatizată brusc (ca și cum ar fi fost tăiată) (ex. baza frunzei de Populus dimorpha).


Frunze truncate de Haworthia truncata
sursă: Wikipedia

trunchi: Tulpina principală la arbori.

truncicol: Care crește pe trunchiurile arborilor (ex. ciuperci, licheni); v. și dendrobiont

trup de pădure: Unitate silvică formată dintr-o zonă compactă de pădure.

tub: Structură cilindrică care intră în componența unor țesuturi sau organe vegetale și prin care circulă sevă, aer etc. (ex. tub floral, tuburi ciuruite).

tuber: Vezi tubercul

tubercul: Tulpină sau rădăcină subterană umflată, cu rol de depozitare a substanțelor nutritive la unele plante (ex. cartof - Solanum tuberosum); (= tuber)

tuberculat: 1. Despre plante – care are sau produce tuberculi. 2. Despre unele organe – acoperit cu mici tuberculi sau proeminențe.

tuberculifer (tuberifer): Despre plante, legume – care produce tuberculi (ex. cartof - Solanum tuberosum).

tuberizare: Transformarea totală sau parțială a unei tulpini sau rădăcini în tubercul.

tuberizat: Despre rădăcini – crescută în grosime, prin formarea de țesuturi parenchimatice, în care se acumulează substanțe de rezervă (ex. la morcov - Daucus carota).

tuberobulb: Vezi bulbotuber

tuberos: Care are sau poartă tuberculi (ex. rădăcina la rapiță - Brassica rapa).

tuberul: Organ de înmulțire vegetativă provenit din metamorfozarea axului mugurelui vegetativ sau floral, în care se depozitează substanțe de rezervă și care, la maturitate, se desprinde de planta-mamă și generează o nouă plantă (ex. la iarba-șopârlelor - Polygonum viviparum).

tubiform: De forma unui tub sau a unei trompete.

tubulat (tubular, tubuliform): Despre flori, glande etc. – în formă de tub sau de deget de mănușă.

tubuliflor: Cu corolă gamopetală în formă cilindrică sau de pâlnie.

tubulos: Cilindric și gol pe dinăuntru ca un tub.

tuburi ciuruite: Vezi vase liberiene

tufar (tufan): Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină, ca o tufă.

tufă: Nume generic dat plantelor lemnoase scunde, cu ramuri dese care pornesc direct de la bază (ex. crețușcă - Filipendula ulmaria); grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună; v. și arbust

tufiș (tufărie, tufăriș): Desiș de tufe sau de arbuști sub care se dezvoltă un strat de ierburi bogat; mulțime de copaci tineri, stufoși.

tufos: Vezi fruticulos

tugai: Albii inundabile, populate cu arbori, arbuști și pajiști în Asia Mijlocie.

tuleu: Tulpina unor plante (mai ales a porumbului); partea rămasă din tulpina unor plante după recoltare.

tulipiform: În formă sau cu aspect de lalea.

tulpinal: Vezi caulinar

tulpină: Axul principal al unei plante vasculare aflat de obicei deasupra pământului, precum și porțiunile anatomic similare situate subteran, cum ar fi rizomi sau tuberculi.

tumid: Umflat, tumefiat.

tumoare (tumoră): Excrescență patologică datorată creșterii anormale a țesuturilor plantei ca urmare a diviziunii haotice a celulelor (hipertrofie) sau a înmulțirii numărului lor (hiperplazie) sub acțiunea unor patogeni.

tundere: Tăierea în mod egal a ierbii, frunzelor, crengilor copacilor etc.

tundră: Tip de vegetație situată la nord de zona pădurilor, în regiunile subarctice din nordul Eurasiei, Americii de Nord și insulelor din Oceanul Arctic, formată din mușchi, licheni, unele graminee, arbuști pitici, tufișuri scunde etc.

tunicat: Dispus în straturi concentrice, ca frunzele care se acoperă una pe alta în bulbul de ceapă - Allium cepa.

tunică: 1. Membrană sau țesut protector al unui organ (bulb, sămânță, ovul). 2. Strat de celule în meristemul apical la angiosperme care acoperă corpusul ca un capișon; v. și corpus (1)

turbărie: Regiune mlăștinoasă, bogată în vegetație – mușchi, în special Sphagnum, și alte plante higrofile sau acvatice.

turbinat: Despre unele organe vegetale – de forma unui con inversat sau titirez (ex. rădăcina la rapiță - Brassica rapa); (= obconic)

turbofil: Vezi oxifil

turgescență: Starea fiziologică normală, de hidratare optimă a celulei vegetale; (= turgor); v. și plasmoliză, deplasmoliză

turgor: Vezi turgescență

turion: 1. Hibernacul. 2. Mugure vegetativ subteran sau la nivelul solului din care se dezvoltă o tulpină aeriană (ex. la Asparagus officinalis).

tutorat: Susținere, cu ajutorul unui tutore, a unei plante ornamentale sau a unui pom fructifer.

tutore: Suport, proptea pentru susținerea tulpinilor aeriene ale unei plante.







Comentarii, adăugiri sau sugestii pot fi trimise la: tavilis@yahoo.com

Pagină realizată și întreținută de Dr. Octavian Laiu


Copyright © 2002-2018 | Octavian Laiu