ABCDEFGHIÎJKLMNOPRSȘTȚUVWXYZ
B

B: Simbol pentru bractee într-o formulă florală.

bac: Parapet amenajat pentru cultura plantelor pe un substrat.

bacă: Fruct cărnos, cu pieliță subțire și miez zemos, indehiscent, format dintr-un ovar monocarpelar (ex. dracilă - Berberis vulgaris) sau policarpelar sincarp (ex. afin - Vaccinium myrtillus). De obicei conține două sau mai multe semințe, rareori una singură (ex. la curmal - Phoenix); (= boabă)

bacifer: Despre plante – care are ca fruct o bacă.

baciform: În formă de bacă.

bacil: Bacterie în formă de bastonaș.

backcrossing: Încrucișarea unui hibrid cu unul dintre genitorii săi sau cu un exemplar similar genetic cu genitorul.

bactericid: Substanță chimică care distruge bacteriile.

bacterie: Microorganism procariot, unicelular, de obicei cu perete celular și reproducere prin sciziparitate sau endospori asexuați. Bacteriile constituie domeniul Bacteria.

bacteriocecidie: Cecidie cauzată de bacterii.

bacterioclorofilă: Pigment fotosintetizator din cromatoforii bacteriilor fototrofe.

bacteriofite: Fostă încrengătură de bacterii în unele clasificări (Bacteriophyta).

bacterioplancton: Totalitatea protistelor heterotrofe și a bacteriilor din plancton.

bacterioriză: Tip de nodozitate formată în urma simbiozei dintre rădăcinile unor plante și bacterii fixatoare de azot (ex. la specii de Fabaceae); v. și actinoriză, rizobacterie

bacteriostatic: Substanță care inhibă sau oprește dezvoltarea bacteriilor fără a le omorî.

bacterioză: Denumire generică pentru bolile infecțioase ale plantelor produse de bacterii.

bacteroid: Celulă bacteriană neregulată, forma simbiotică în care rizobacteriile fixatoare de azot se găsesc în nodozitățile unor plante.

bactobiont: Vezi cianobiont

baculat: Despre polen – care are baculumuri.

baculum: Structură cilindrică, verticală, neascuțită, la suprafața unui granul de polen, mai mare de 1 µm în lungime și mai puțin în diametru.

badijonare: Ungerea trunchiului unui pom sau arbore cu o soluție specială împotriva insectelor.

balanografie: Descrierea sistematică a ghindelor și a speciilor de stejar (Quercus).

balaustă: Fruct indehiscent, tare, multisperm, cum e rodia - Punica granatum.

balistic: Despre semințe, fructe – care se diseminează prin expulzare.

balistocor (balistochor): Vezi balocor

balistocorie (balistochorie): Vezi balocorie

balistospor (balospor): Spor care este expulzat cu putere la maturitate din sporofor (ex. bazidiosporii la Hymenomycetes).

balocor (bolocor): Despre plante – care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă (explozivă) a fructelor (ex. plesnitoare - Ecbalium elaterium); (= balistocor, dinamocor); v. și ruptil

balocorie (bolocorie): Diseminarea semințelor prin deschiderea bruscă (explozivă) a fructelor; (= balistocorie, dinamocorie)

balospor: Vezi balistospor

balsam: Rășină de origine vegetală, lichidă sau semilichidă care conține uleiuri eterice, parfumate, folosită în farmacie, parfumerie, pictură etc.

balsamifer: Care produce sau secretă balsamuri (ex. celule balsamifere la specii de Myrtaceae).

bamburral: Pădure luminoasă pe soluri lateritice în Brazilia.

bandiform: În formă de benzi (ex. frunzele la Welwitschia mirabilis).

barbat: Prevăzut cu un smoc de peri lungi (ex. Melampyrum barbatum).

barbă: Țepii de la spicele cerealelor.

barbelat: Prevăzut cu un smoc mic de peri sau cu un smoc de peri scurți.

barele lui Sanio: Vezi crasulă

barocor (barochor): Despre plante – ale cărei fructe sau semințe sunt răspândite neasistat, prin propria greutate (ex. castan - Aesculus); (= clitocor)

barocorie (barospermie): Răspândire neasistată a fructelor sau semințelor prin propria greutate; (= clitocorie)

barofil: Despre organisme vegetale – care trăiește în zone cu presiune ridicată (mări, oceane).

barospermie: Vezi barocorie

barotactism (barotaxie): Tactism indus de presiunea aerului sau a apei (ex. barotactism pozitiv la bacteriile barofile către zone cu presiune mare a apei).

basauxic: Vezi bazauxic

bastard: Vezi hibrid

batifilă: Una din frondele vegetative ale unei ferigi cățărătoare situată la baza plantei (ex. Lomariopsis); v. și acrofilă

batografie: Descrierea sistematică a speciilor din genul Rubus (mur, zmeur).

batologie: Studiul speciilor din genul Rubus (mur, zmeur).

bazal (bazilar): Situat în partea inferioară a unei structuri sau a unui organ; v. și apical

bazauxic (basauxic): Despre conidiofor – care crește și se alungește prin bază; v. și acroauxic

bazibiont: Organism pe care crește un alt organism (denumit epibiont), fără a fi parazit (ex. arbore pe scoarța căruia cresc licheni sau mușchi); v. și epibiont

bazicarpie: Formarea florilor și a fructelor la baza tulpinii în apropierea solului (ex. la Eragrostis inamoena).

bazicidă: Capsulă ~ – tip de capsulă care se deschide prin fante sau fisuri bazale (ex. la mărul-lupului - Aristolochia clematitis); v. și acrocidă

bazidial: Referitor la bazidie.

bazidie: Celulă reproducătoare specializată caracteristică bazidiomicetelor, la suprafața căreia se formează prin meioză bazidiospori, de obicei în număr de patru.

bazidiocarp: Vezi bazidiomă

bazidiofor: 1. Care poartă bazidii. 2. Suport al bazidiilor.

bazidiolă: Bazidie imatură sau structură sterilă asemănătoare morfologic cu o bazidie la unele bazidiomicete.

bazidiolichen: Lichen în care micobiontul este o bazidiomicetă (o mică parte a lichenilor); v. și ascolichen

bazidiomă: Structură multicelulară în care sunt formate bazidii, caracteristică bazidiomicetelor; (= bazidiocarp)

bazidiospor: Spor sexuat, haploid, produs de o bazidie la bazidiomicete.

bazifil (bazofil): Despre plante – care crește pe soluri cu valori ridicate ale pH-ului (pH = 6,8–8,5) (ex. trepădătoare - Mercurialis annua); (= alcalinofil); v. și alcalifil

bazifită: Plantă bazofilă.

bazifix: Despre antere – atașată cu baza de filament (ex. la Erica vagans); v. și acrofix

baziflor: Cu florile la baza trunchiului sau tulpinii atingând pământul.

bazifob (bazofob): Despre plante – care evită solurile bazice; (= bazifug)

bazifug (bazifugal): 1. Vezi bazifob 2. Vezi acropetal

bazigam: Cu oosfera și sinergidele la capătul bazal al sacului embrionar, opus micropilului, invers decât situația obișnuită.

baziginiu: Suport al ovarului ridicat deasupra nivelului de inserție a unor verticile florale (ex. la floarea-cucului - Lychnis flos-cuculi).

bazilaminar: Situat spre baze laminei (ex. glande oleifere); v. și acrolaminar

bazinervat: Cu nervuri care diverg de la bază.

bazipetal: Care se dezvoltă sau se mișcă de la vârf spre bază (de ex. dezvoltarea proto- și metaxilemului sau transportul auxinelor spre bază); (= acrofug); v. și acropetal

bazipețiolar: Situat spre baze pețiolului (ex. glande oleifere); v. și acropețiolar

baziscopic: Îndreptat către bază; v. și acroscopic

baziton (bazitonic): Care prezintă bazitonie.

bazitonie: Tip de ramificare (creștere) în care mugurii apropiați de baza tulpinii se dezvoltă mai mult (ex. la Cedrus atlantica); v. și acrotonie

bazofil: Vezi bazifil

bazofob: Vezi bazifob

bălărie: 1. Buruiană care crește pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni.

bășicarea frunzelor: Boală a piersicului (Prunus persica) provocată de ciuperca Taphrina deformas, manifestată prin încrețirea și bășicarea frunzelor.

bătut: Vezi involt

Beccari: Vezi corpii lui Beccari

beldie: Cotor, tulpină la unele plante erbacee.

Belt: Vezi corpii lui Belt

bentofită: Plantă fixată pe fundul mărilor sau al apelor dulci.

bentonic (bentic, bental): Despre plante – care trăiește pe fundul apei (ex. brădiș - Myriophyllum spicatum).

bentos: Totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc pe fundul bălților, lacurilor, mărilor și oceanelor; v. și fitobentos

benzile lui Caspary: Benzi formate în special din suberină depuse în pereții celulari radiali și transverși ai endodermului rădăcinii plantelor vasculare, care previn curgerea pasivă de apă și substanțe minerale în și din stelul central. Apa cu substanțele minerale este pompată prin celule specializate, numite celule de pasaj. Sunt denumite astfel după botanistul german Robert Caspary (1818–1887) care le-a descris; (= îngroșările/punctele/punctuațiile/striațiile lui Caspary)

benzoe: Rășină balsamică obținută din scoarța mai multor specii de arbori din genul Styrax, folosită în medicină, la prepararea unor parfumuri și lacuri etc.; (= smirnă)

beocit: Tip de celulă reproducătoare, formată în interiorul celulelor la unele cianobacterii (Pleurocapsales); (= endospor)

berc: Termen regional pentru dumbravă, pădurice.

biacuminat: Despre frunze, fructe – terminat cu două vârfuri.

bianterifer (bianter): Despre stamine – care are două antere.

bianual: Despre plante – care poate da două recolte pe an.

biarticulat: Cu două articulații.

biaxial: Cu două axe.

bicapsular: Despre fructe compuse – cu două carpele asemănătoare unor capsule.

bicarenat (bicarinat): Cu două structuri în formă de carenă sau creastă.

bicarpelar: Despre gineceu – format din două carpele (ex. la Apiaceae).

bicelular: Cu două celule.

bicentric: Cu două centre (ex. despre distribuția discontinuă a unei specii de plante).

bici: Formațiune multianuală lungă, care se termină cu o coardă de rod la vița-de-vie (Vitis vinifera).

biciclic: Vezi diciclic

biciliat: Prevăzut cu doi cili (ex. spor).

bicolateral: Despre fascicule conducătoare – format din xilem înconjurat, atât la exterior, cât și la interior, de floem (ex. la Cucurbitaceae, Scrophulariaceae).

bicoronat: Cu coroană dublă (de frunze, peri etc.)

bicostat: Cu două coaste longitudinale.

bicrenat: Dublu crenat.

bicuspid (bicuspidat): Despre structuri anatomice sau organele unor plante – cu două vârfuri; v. și cuspidat

bidentat: Cu doi dinți.

bidenticulat: Cu doi denticuli.

bienal: Despre plante – care trăiește doi ani, în primul an de vegetație formează organele vegetative (rădăcina, tulpina, frunze), iar în anul al doilea înflorește și fructifică (ex. sfeclă - Beta vulgaris); (= bisanual)

bifacial: Despre frunze – care are o epidermă superioară și una inferioară, distinctă. Întâlnită la majoritatea dicotiledonatelor; v. și heterofacial, ecvifacial

bifer: Despre plante – care înflorește și produce fructe de două ori pe an (ex. lavanda - Lavanda angustifolia înflorește o dată în iunie-iulie, iar a doua oară în septembrie); v. și remontant, unifer

bifid (bifidat): Despicat în două.

biflagelat: Prevăzut cu doi flageli (ex. dinoflagelatele).

biflor: Despre plante – cu două flori.

bifoliat: 1. Cu două frunze; (= difil) 2. Bifoliolat.

bifoliculă: Fruct uscat, dehiscent, format din două folicule.

bifoliolat: Despre frunze compuse – cu două foliole.

bifurcat: Împărțit în două, despărțit în două ramuri sau direcții.

bigeminat: De două ori geminat sau divizat în perechi egale.

bigeneric: Despre hibrizi – provenit din două genuri diferite (ex. hibridul între grâu - Triticum și secară - Secale denumit Triticale); v. și trigeneric

bijugat: Despre frunze compuse – cu două perechi de foliole.

bilabiat: Cu două buze; despre flori, caliciu sau corolă – formată din două părți asemănătoare unor buze: un labium superior (format din cele două petale concrescute) și unul inferior (format din cele două petale laterale concrescute cu petala anterioară) (ex. la specii de Lamiaceae).

bilateral: Care are două laturi.

bilobat: Format din doi lobi (ex. frunza la Ginkgo biloba).


Frunză bilobată de Ginkgo biloba
sursă: Wikipedia

bilocular: Despre ovare și fructe – cu două loji (ex. la Cheiranthus).

bilon: Ridicătură de pământ în formă de coamă continuă de-a lungul unui rând de plante cultivate.

bilonare (bilonat): Operația de executare a biloanelor.

binar: Despre plante – cu organele dispuse perechi.

binervat: Cu două nervuri.

binominal: Referitor la nomenclatura științifică a organismelor vegetale și animale formată din doi termeni: un nume generic și un epitet specific.

binucleat: Despre celule – cu doi nuclei; (= dicariotic).

biocenoză: Comunitate de organisme vegetale și animale care trăiesc într-un anumit habitat; v. și fitocenoză

biocenoză vegetală: Vezi fitocenoză

biocor: 1. Linia de demarcație a unei regiuni floristice. 2. Grup de biotopuri similare care conțin o vegetație asemănătoare (ex. păduri temperate).

biocultură: Cultură a plantelor fără a utiliza produse chimice, bazându-se numai pe folosirea îngrășămintelor organice.

bioformă: Formă biologică de plante reprezentată de un grup de specii diferențiate morfologic, fiziologic, ecologic în funcție de condițiile mediului exterior.

biogeografie: Disciplină care studiază răspândirea geografică a plantelor și a animalelor pe glob; v. și fitogeografie

bioindicator: Vezi indicator

biologie vegetală: Vezi botanică

bioluminescent: Care prezintă bioluminescență.

bioluminescență: Proprietatea unor organisme de a emite lumină datorită unor procese chimice din corpul lor (ex. specii de ciuperci: Omphalotus, ghebe - Armillaria).

biometrie: Metodă de cercetare a organismelor prin măsurători și interpretarea statistică a rezultatelor obținute.

bioritm: Activitate cu caracter periodic care are loc într-un organism (ex. ritmul fotosintezei); (= ritm biologic, ceas biologic)

bioseston: Sestonul viu, totalitatea organismelor vii care plutesc sau înoată în mediul acvatic.

biosferă: Totalitatea ființelor vii de pe glob.

biotic: Referitor la viață sau organisme vii (ex. factor).

biotip: Grup de plante sau animale având aceeași constituție genetică.

biotop: Mediu geografic cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvoltă o biocenoză caracteristică.

biovulat: Despre ovare – cu două ovule (ex. la vița-de-vie - Vitis vinifera).

bipalmat: De două ori palmat compus (ex. frunză).

bipar: Cimă ~ – vezi dihaziu

bipartit: Despicat în două părți.

bipenat: Despre frunze – de două ori penat compusă (ex. frunza la angelină-sălbatică - Angelica sylvestris).

bipenatifid: Despre frunze compuse – cu limbul divizat în mai multe segmente dispuse penat.

bipenatipartit: Despre frunze compuse – penat partit cu lobi din nou penat partiți.

biperigen: Tip de stomate în care celulele stomatice sunt însoțite de două celule anexe având axele lungi paralele cu axa lungă a celulelor stomatice (ex. la Poaceae).

bipetal: Vezi dipetal

bipolar: Cu doi poli sau cu două extremități opuse; v. și unipolar.

bipolaritate: Proprietatea de a avea doi poli opuși.

biradiat: Cu două ramuri sau raze.

birostrat: Cu două procese în formă de cioc.

bisacat: Despre granulul de polen – care conține doi saci aeriferi (ex. la pin - Pinus).

bisanual: Vezi bienal

bisepal: Vezi disepal

biseptat: Cu doi pereți despărțitori (ex. fruct).

biserat: Dublu serat.

biseriat: Dispus pe două rânduri sau serii.

bisetos: Cu două sete.

bisexuat (bisexual): Despre flori, plante – care are atât androceu cât și gineceu (ex. ulm - Ulmus); (= androgin, digam, hermafrodit, monoclin, perfect); v. și unisexuat

bisporange: Sporange care produce doi meiospori la unele alge roșii (rodofite).

bisporangiat: Vezi amfisporangiat

bisporic: Cu doi spori.

bisulcat: Cu două șanțuri longitudinale (ex. semințele de ventrilică - Veronica officinalis).

bitecal (bitecic): Despre antere – cu două teci. Este cel mai întâlnit tip de antere; v. și monotecal

bitegminat: Despre ovul – cu două integumente (la majoritatea angiospermelor); v. și unitegminat

biteguminat: Despre semințe – care are tegumentul diferențiat în testă și tegmen.

biternat: De două ori ternat (ex. frunză).

bituberculat: Cu doi tuberculi.

bitunicat: Despre asce – care are doi pereți bine diferențiați, unul extern și unul intern; v. și unitunicat, fisitunicat

bivalv: Despre fructe dehiscente – format din două valve.

blastemă: 1. Primordiu, mugure sau țesut embrionar. 2. Ramură tânără. 3. Talul unui lichen.

blastocarp (blastocarpic): Cu semințe germinate în interiorul pericarpului (ex. Rhizophora).

blastocor (blastochor): Despre plante – care prezintă blastocorie.

blastocorie (blastochorie): Diseminarea unei plante prin producerea de către planta mamă a unor organe de creștere vegetativă (rizomi, stoloni etc.).

blastogeneză: Reproducere asexuată, la unele organisme, prin înmugurire (v.).

blastografie: Descrierea sistematică a mugurilor.

blastomanie: Vezi cladomanie

blastospor: 1. Vezi arhespor 2. Spor asexuat format prin înmugurire la unele ciuperci (ex. Candida).

blefaroplast: Corpuscul granular colorat la baza unui flagel cu rol în dirijarea mișcării.

boabă: 1. Termen generic pentru un fruct cărnos, sferic, cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; (= bacă) 2. Vezi bob

boală: Modificare a structurii sau funcției normale ale unei plante sub acțiunea unor factori patogeni.

bob: Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; (= boabă)

boboc: Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă.

bolocor (bolochor): Vezi balocor

bolocorie (bolochorie): Vezi balocorie

boltă: Arc de verdeață format de ramurile unite ale copacilor.

bonzai (bonsai): Arbore pitic, miniaturizat artificial prin plantarea și cultivarea lui într-un vas puțin adânc, cu puțin pământ.


Bonzai - Malus halliana

boreal: Despre plante, păduri – care crește în zona nordică de lângă regiunea arctică, în special cu referire la pădurile de conifere din nordul Americii și Siberiei.

boroană: Vezi grapă

boronit: Vezi grăpat

bosanes: Vezi hilea

boschet: Grup de arbuști plantați într-un parc, o grădină etc. pentru umbră sau în scop decorativ.

bostănărie: Vezi pepenărie

bostănoase: Grup de legume din familia Cucurbitaceae din care fac parte castravetele, dovleacul, pepenele galben, pepenele verde.

bostrix: Monohaziu în care axele florifere de ordin superior se dezvoltă în mai multe planuri, urmând o linie helicoidală, spre dreapta sau spre stânga. Se mai numește cimă elicoidală. Ex. crin - Hemerocallis.


Bostrix (schemă)
sursă: Wikipedia

Bostrix la sunătoare (Hypericum perforatum)
sursă: Wikipedia

botanic: Referitor la plante.

botanică: Știință care se ocupă cu studiul plantelor; (= biologie vegetală, fitobiologie, fitologie)

botanică descriptivă: Ramură a botanicii care se ocupă cu descrierea sistematică a plantelor; (= fitografie, botanografie)

botanieră: Cutie specială din tablă, de formă cilindrică, în care se depozitează temporar plantele colectate pe teren.

botanist: Specialist în botanică.

botanizare: Vezi ierborizare

botanografie: Botanică descriptivă; (= fitografie)

botanolit: Vezi fitolit

botanologie: Știința plantelor, botanică (termen rar folosit).

botrenchim: Țesut format din celule sau din canale poroase; (= tafrenchim).

botriocimă: Inflorescență compusă mixtă cu ramificațiile principale cimoase, iar cele secundare racemoase (ex. cincin combinat cu umbele la rostopască - Chelidonium majus).

botrioid: Inflorescență simpodială (cimoasă) cu aspect de racem de care se deosebește prin faptul că poartă o floare în vârf (ex. la dracilă - Berberis vulgaris).


Botrioid (schemă)
sursă: Wikipedia

Botrioid la Berberis vernae
sursă: Wikipedia

bracteal: Referitor la bractee.

bracteat: Prevăzut cu bractee.

bractee: Frunzișoară modificată, erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor sau a inflorescenței. La diferite familii de plante poartă denumiri specifice: involucru, glumă, lemma, palee.

bracteifer: Prevăzut cu bractee.

bracteolă: Bractee mică, unică sau pereche, situată pe pedicelul sau caliciul unei flori, deasupra unei bractee propriu-zise.

bracteomanie: Dezvoltarea anormală sau excesivă și proliferarea teratologică a bracteelor (ex. adesea la amăreală - Polygala vulgaris).

bradisporie: Eliberarea graduală a diasporilor din planta mamă pe perioade lungi de timp; v. și tahisporie

braditelic: Despre specii – care prezintă braditelie; v. și horotelic, tahitelic, relict

braditelie: Evoluția unei specii într-un ritm lent, rămânând relativ neschimbată timp de milioane de ani (ex. Welwitschia); v. și horotelie, tahitelie

brahiblast: Vezi microblast

brahicaul: Cu tulpina scurtă; (= brevicaul)

brahiparacitic: Tip de stomate paracitice în care cele două celule anexe sunt paralele cu celulele stomatice fără a le cuprinde complet; v. și amfiparacitic

brahisclereidă: Tip de sclereidă, celulă scurtă, izolată sau grupată cu alte celule de același tip. Se mai numește și celulă pietroasă (ex. în sâmburele de caisă - Prunus armeniaca).

brahistil: Despre flori heterostile – care au stilul mai scurt (ex. la ciuboțica-cucului - Primula verris); (= microstil); v. și longistil

braniște: Pădure rară sau parte de pădure cu arbori bătrâni în care este interzisă tăierea lemnelor; (= opritură)

branșaj: Totalitatea ramurilor unui arbore.

braț: Vezi șarpantă

brădet (brădiș): Pădure sau plantație de brazi (Abies).

brevicaul: Vezi brahicaul

brevidiurn: Despre plante – care înflorește în sezonul când ziua este relativ mai scurtă (ex. crizanteme - Chrysanthemum care înfloresc în octombrie-noiembrie); v. și longidiurn

breviflor: Cu flori scurte.

brigadă silvică: Subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane, și condusă de un brigadier silvic.

briofil: Vezi muscicol

briofite: Embriofite autotrofe, de talie mică, fără vase conducătoare, întâlnite în locuri umede și acvatice; (= mușchi, musci, muscinee)

brioid: Asemănător cu mușchiul de pământ; (= muscoid)

briolog: Specialist în briologie.

briologie: Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul mușchilor.

briospor: Spor produs de briofite (mușchi).

brochidodromă: Tip de nervație camptodromă în care vârfurile nervurilor secundare sau terțiare se anastomozează la marginea limbului (ex. la crușân - Rhamnus frangula, cireș - Prunus avium); v. și eucamptodromă

brotocor (brotochor): Vezi antropocor

brotocorie (brotochorie): Vezi antropocorie

brusă: Formație vegetală lemnoasă sclerofilă în regiunile tropicale de stepă din Africa.

buc: Termen popular pentru pleava rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc.

buchet: Grup de arbori de aceeași specie în cadrul unui arboret.

bucium: Trunchi sau buștean (de arbore); butuc de viță-de-vie (Vitis vinifera).

buiac: Despre plante – care crește foarte repede și mare; creștere buiacă – proliferare deosebit de rapidă a plantelor.

bulb: Tulpină subterană a unor plante, cu axul în formă de disc, care poartă pe partea inferioară rădăcini adventive fasciculate, iar lateral și în partea superioară frunze dese, cărnoase, cu rol de depozitare a substanțelor de rezervă, în formă de tunică (ex. la ceapă - Allium cepa) sau de solzi suprapuși (ex. la crin - Lilium candidum); (= ceapă)


Bulb de ceapă (Allium cepa)
sursă: Wikipedia

bulbar: Referitor la bulb.

bulbicultură: Cultura bulbilor de flori, în special de lalea (Tulipa).

bulbifer: Care produce bulbi.

bulbiform: De forma unui bulb.

bulbil: Bulb mic rezultat dintr-un mugure situat în axila frunzelor tulpinale (ex. la colțișor - Dentaria bulbifera) sau dintr-un buton floral la nivelul unei inflorescențe (ex. la ceapă egipteană - Allium proliferum), care detașându-se produce o plantă nouă.


Bulbili de usturoi sălbatic (Allium vineale)
sursă: Wikipedia

bulbos: Despre plante – care are bulbi (ex. ceapă - Allium cepa).

bulbotuber (bulbotubercul): Tulpină subterană groasă, cărnoasă, scurtă, compactă, mai mult lată decât înaltă, acoperită de tunici membranoase și uscate cu rol de depozitare a substanțelor nutritive și reproducere vegetativă (ex. la șofran - Crocus); (= corm (2), tuberobulb)

bulgărie: Termen regional pentru o grădină sau un teren cultivat cu zarzavat.

buliform: Celulă ~ – celulă mare, în formă de bulă, cu pereți subțiri, necutinizați, din epiderma frunzelor la Poaceae, care acumulează apă, iar prin deshidratare își micșorează considerabil volumul, determinând răsucirea și plierea frunzelor cu reducerea transpirației în condiții de secetă.

Buller: Vezi picătura lui Buller

bumbăcărie: Teren cultivat cu bumbac (Gossypium).

bunceag: Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate și ierbărie; covor de mușchi.

bunget: Termen regional pentru o pădure sau porțiune de pădure deasă și întunecoasă.

burduf: Fază în dezvoltarea vegetativă a cerealelor când ligula este vizibilă.

bursă: Formațiune bienală scurtă, care provine din mugurul mixt terminal al țepușei, nuielușei sau mlădiței și care asigură dezvoltarea normală a fructelor (ex. la măr - Malus domestica); (= punte de rod)

bursiculă: Structură membranoasă în formă de pungă care înconjoară viscidiumul la unele Orchidaceae.

buruiană: Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate care cresc pe terenuri cultivate și dăunează culturilor agricole (ex. pălămidă - Cirsium arvense).

buruieniș: Loc unde cresc multe buruieni, teren invadat de buruieni.

buruienos: Favorabil dezvoltării buruienilor, năpădit de buruieni (ex. teren).

bushland: Teritoriu cu arbuști în Australia.

busolă: Vezi plantă busolă

buștean: Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere.

butaș: Porțiune dintr-un lăstar, rădăcină sau frunză, care, detașată de planta-mamă, în condiții favorabile, produce rădăcini, formând o nouă plantă.

butășire: Înmulțirea unei plante prin butași.

buton floral: Mugure floral.

butuc: 1. Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; butură. 2. Partea de jos, mai groasă, a tulpinii viței-de-vie (Vitis vinifera) de la pământ până la punctul de ramificație.

buturugă: Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac.

buză: Vezi labelă (1), labium

buzunar secretor: Spațiu intercelular de formă sferică, tapetat cu celule secretorii, în care se acumulează substanțele secretate (ex. în coaja de portocal - Citrus sinensis).







Comentarii, adăugiri sau sugestii pot fi trimise la: tavilis@yahoo.com

Pagină realizată și întreținută de Dr. Octavian Laiu


Copyright © 2002-2018 | Octavian Laiu