- Pagina principală -

A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Z

C



cabaret
1841 Mihail Kogălniceanu, Iluzii pierdute
„…când vede Passé-minuit la teatru, sau se trage în fundul lojiei, sau își astupă urechile și fuge cât poate, strigând: "Ah, ma chere! quelle piece de cabarêt!" ”
1908 Ion Minulescu, Romanțe pentru mai târziu, Spre Insula enigmă
„Adio, cabareturi... / Adio, dansatoare... / Adio, ciocnet de pahare...”
1926 Ion Minulescu, Banchetul meu (poezie apărută în „Cetatea literară”)
„Muzică / Și poze plastice cu „stele” / De cabaret”
1928 Ion Minulescu, Corigent la limba română
„Eram sosit de curând la Paris și nu cunoșteam decât cafenelele Vachette Panthéon, cabaretul Noctambules Duval, unde luam masa regulat.”
1936 George Bacovia, Comedii în fond (Poezii), Ecou târziu
„Sunau țambale, târzia noapte... / De cabaret comun”

cafea
c. 1743 Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei
„Și dându-i cahfè, nu știè cum o va bè.”
„Și-i cinsti pașa cu cafè și cu cerbet, după cum este cinstea turcească.”
„…știind Mihaivodă pe Bogdan că este om vrednic și temându-să că după ce-a vini cumnatul său, Antiohi-vodă, l-a schivernisi bine la domnie, să-i fie dat atunce în cafè otravă.”
„Și-n toate dimenețile avè obicei de chema boierii di le da cafè”
[Cuvântul apare și la Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (1714-1716), lucrare scrisă în limba latină și tradusă în românește abia în 1825:
„Îl urmează de îndată chehaia, îl firitisește pentru domnia cea nouă și-i dă cafea și șerbet...”
„Când ajunge acolo, poftește înlăuntru numai pe căpeteniile însotitorilor săi, poruncește să le pună dinainte cafea ori dulcețuri, și le împarte bacșișuri, după cum e obiceiul,...”
„I se pun dinainte cafea și zaharicale și i se dă cinstirea pe care turcii au obiceiul să o arate domnilor în scaun.”]

calambur
mai 1838 Constantin Negruzzi, Negru pe alb (Scrisoarea IV)
„Nime nu mai gândea la poeți ce ședeau ascunși prin poieți. (Iartă-mi acest rău calambur.)”
1839 Mihail Kogălniceanu, Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)
„Așa-i că-i plăcut acest elegant care […] nu intră niciodată într-o adunare fără să aibă buzunarul plin de confeturi și capul de cimilituri, calamburguri și șarade, ...”
„...Ana a avut un galop frumușel, îmi zice un vecin încântat să facă un calamburg,…”
1840 P. Poenaru, Vocabular francez-român
„Calembour - calambur, joc și ziceri întemeiat pe o asemănare de sunete, făr' a se băga de seamă la ortografie”
1843 Ion Heliade Rădulescu, Calamburg-șaradă (poezie publicată în Curierul românesc, XV, nr. 33, 26 apr. 1843)
„Sînt angel, iar nu în-ger, și numele-mi e-n cer. / E calamburg, șarada de sine se dezleagă.”
1870 Vasile Alecsandri, Margărita
„ Dl M. cultiva cu destul succes soiul acel de spirit francez care se introdusese în societatea Iașilor și care consista întru a face jocuri de cuvinte și calambure.”

camarad
1830 Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
„Camarad - adică tovarăș dă slujbă”
1840 P. Poenaru, Vocabular francez-român
„Camarade - camarad, tovarăș, soț, prieten”
1841 Mihail Kogălniceanu, Întâiul amor
„De ce nu mai sunt asemene pansioane, cu așa frumușele camarade.”
„În zadar camarazii mei îmi vorbeau de rendez-vous date și primite, de bileturi trimise și răspunse, eu eram ateul cel mai nătâng.”

cameleon
1705 Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglificã
„La Hameleon de lungimea limbii ce are lucru de mirat ieste, pentru a cui fire întâi a povesti puțintel zăbăvindu-ne, apoi iarăși la cuvântul nostru ne vom întoarce.” (Urmează o descriere științifică, surprinzător de exactă și amănunțită, pe care Cantemir o face cameleonului ca animal)

cameristă (atestat 1870 în MDA)
1840 P. Poenaru, Vocabular francez-român
„Cameriste - cameristă, titlu ce se dă unor femei ce slujesc sau se află pe lângă prințese”
1841 Mihail Kogălniceanu, Iluzii pierdute
„Atâta numai că un fecior a căruia îi cumpărasem credința cu doi galbeni luă declarația mea și o dete unei cameriste, cu care era într-o relație cât se poate de strânsă. Credincioasa cameristă duse îndată biletul la stăpâna-sa.”

caricatură
1830 Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
„Caricatură - adică o zugrăveală, o icoană, o închipuire dă râs, dă bătaie dă joc pentru oarecine, ca să-l facă dă rușine”
mai 1838 Constantin Negruzzi, Negru pe alb (Scrisoarea IV)
„Iaca Daniel Scavinschi, cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața, și e chiar caricatură.”

cascador (conform DCR)
1967 Magazin, nr. 21 I 1967
„O profesie originală: aceea de înlocuitor al vedetelor ecranului în turnarea scenelor care cer un curaj și o îndemînare în afară din comun - profesie cunoscută în lumea filmului sub denumirea de cascador.”

cimpanzeu (atestat 1930 în MDA la Cezar Petrescu, în Calea Victoriei)
1875 Federațiunea, nr. 23-24, 4 Apr.-23 Mar. 1875
„Gradin'a de aclimatisatiune din Paris se inavutî de currendu c'ua maimutia (Cimpanza) addusa de pre costele Africei.”


cinematecă (atestat 1964 în DCR)
1960 Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere în documentarea științifică
„Fonoteca. Cinemateca” [subcapitol]

ciocolată
1811 Nicolae Iorga, Documente
1844 Alecu Donici, Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir (Traduceri realizate în colaborare cu C. Negruzzi)
„...aștepți ca să-ți aducă / Cafeaua, ciocolata, sau ceaiul chinezesc.”
„...și apoi șerbeturi, dar ce șerbeturi! de o mie de soiuri: pe roză, pe ciocolată, pe vanilie, fără vanilie, unul decât altul mai gustos și mai aromatic…”

ciorbă
1703 Esopia, Omul și uriașul
„…omul începu a sufla în lingură ca să se mai răcească ciorba, fiind prea fierbinte,…”

circar (atestat 1961 în DCR)
1957 Flacăra, nr. 114, p.15, 1957
„Datorită acelei cunoscute solidarități a circarilor.”
1957 Ștefan Tita, Piticii în țara lui Guliver în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 36, 1957
„Numele acesta gingaș, Fedora, ar putea să deruteze pe cititor. Nu, nu-i vorba de nici o fermecătoare călăreață care zăpăcise mințile lui don Giacomo, după cum se întîmplă de obicei în romanele despre circuri și circari.”

clandestinitate (atestat 1973 în DCR)
1890 Foia besericésca si scolastica, nr. 14, apr. 1890
Clandestinitatea. Clandestina se numesce acea casetoria, care se incheia farà esistinti'a parocului propriu si aloru 2 seau 3 martori.
1926 Ionel Teodoreanu, La Medeleni, vol. II
„La țară, rendez-vous-urile sînt nocturne, ca și plim­bările, dar nu din aceeași cauză. Plimbările caută singurătatea, misterul și reculegerea, pe care le găsesc în noapte; rendez-vous-urile găsesc în nopțile rurale, gratis, ceea ce la oraș se cumpără scump: clandesti­nitatea.”
clovnerie
1925 Gib. I. Mihăescu, Femeia de ciocolată, în Gândirea nr. 1, 1925
„Și-a îmbibat cu această stupidă clownerie tragicul momentului aceluia, pe care numai el, Negrișor, singur pe lumea asta, îl revede atât de frumos, atât de înalt, atât de uimitor !”
1930
Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
„Era un fel de clovnerie obraznică, menită să mascheze un egoism vulgar.”

colibri
1840 P. Poenaru, Vocabular francez-român
„Colibri - colibri, cel mai mic fel de pasăre ce se află în părțile cele călduroase și are pene foarte frumoase”
1851 Vasile Alecsandri, Dridri (poezie publicată în volum în 1853)
„Prin a sa ființă, vesela Dridri / Semăna a floare / Cu mici aripioare / Ce zbura prin aer ca un colibri”
1874 Mihai Eminescu, Traduceri și adaptări
„Cum poți s-omori un colibri, diamant frumos de aer?”

condor
1840 P. Poenaru, Vocabular francez-român
„Condor - condor, pasăre de America foarte mare”
1876 Vasile Alecsandri, Murad Gazi sultanul și Becri Mustafa
„...,opt armăsari /.../ Purtând smaralzi în frunte cât oul de condor,”

corabie
29 - 30 iunie 1521 Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
„...au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce știi și domniia ta pre Dunăre în sus.”
„...se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.”

cosmodrom (atestat 1961 în DCR)
1957 M. Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 23, 1956
„Apăsă la întâmplare pe un buton. Deasupra acestuia strălucea în litere de argint: COSMODROM-8.”
„Cosmodrom, cosmodrom, cosmodrom...”
„Ca o bătaie de ceasornic răsunau aceste cuvinte în capul lui.”

cosmonaut (atestat 1960 în DCR)
1956 Max Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 21, 1956
„Îmi amintesc că numeroase expediții de salvare au pornit în căutarea cosmonauților, fără să afle nimic despre soarta lor.”
1956 Constantin Chiriță, Teroarea neagră
„Își privea prietenii de la niște înălțimi la care nu cutezau nici cei mai viteji cosmonauți.”

cosmonavă (atestat 1961 în DCR)
1956 Max Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 21, 1956
„Cincizeci de ani sînt o perioadă îndelungată, mai ales că la plecarea cosmonavei "Tisa-3" nu erau cunoscute toate măsurile pentru asigurarea longevității, descoperite și aplicate ulterior pe Pamînt.”

cozonac
1852 Vasile Alecsandri, Chirița în provincie
„Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci, vișinapuri...”
1857 Gheorghe Polizu, Vocabular româno-german
1862 Raul de Pontbriant, Dicțiunaru româno-francesu
1874 (ca nume propriu) Ioan Slavici, Popa Tanda
„Adeseori rămânea numai cu Cozonac, clopotarul.”
1879 Nicolae Gane, În vacanțe
„…mă duse în camera cu merinde, unde ședeau grămădite pe polițe, cutii cu rahat, șiraguri de smochine, cozonaci, păstrămuri, sticle cu vutci și vișnapuri, și câte și mai câte, de care duceam dorul la școală.”

a se criza / crizat
1998 Anca Volceanov, George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familare ale limbii române
„Crizat - deținut cu accese de furie sau cu crize de nebunie.”
2001 forum.computergames.ro, 19 iun. 2001
„2 profi.Unu mic si slab si crizat,altul mare solid si "linistit".”
2002 Evenimentul Zilei, 30 dec. 2002, în articolul Goana după Revelion
„Crizații care nu au unde să petreacă Revelionul gonesc acum după locuri libere, caută oferte, sună prieteni pe care nu i-au mai căutat de luni întregi.”






Trimiteți noi atestări, comentarii sau corecții la adresa:

atestari@yahoo.com

Pagină inițiată și întreținută de
Dr. Octavian Laiu