- Pagina principală -
A B C
D E F G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ș
T
Ț
U
V
W
X
Z
C
cabaret
1841 Mihail Kogălniceanu, Iluzii
pierdute
„…când vede Passé-minuit
la teatru, sau se trage în fundul lojiei, sau își
astupă urechile și fuge cât poate, strigând: "Ah,
ma chere! quelle piece de cabaręt!" ”
1908
Ion Minulescu, Romanțe pentru
mai târziu, Spre Insula enigmă
„Adio, cabareturi... / Adio, dansatoare... / Adio, ciocnet de
pahare...”
1926
Ion Minulescu, Banchetul meu
(poezie apărută în „Cetatea literară”)
„Muzică / Și poze plastice cu „stele” /
De cabaret”
1928
Ion Minulescu, Corigent la limba
română
„Eram sosit de curând la Paris și nu cunoșteam
decât cafenelele Vachette Panthéon,
cabaretul Noctambules Duval, unde
luam masa regulat.”
1936 George Bacovia, Comedii
în fond (Poezii), Ecou târziu
„Sunau țambale, târzia noapte... / De cabaret
comun”
cafea
c.
1743 Ion Neculce, Letopisețul
Țării Moldovei
„Și dându-i cahfè, nu știè
cum o va bè.”
„Și-i cinsti pașa cu cafè și cu cerbet, după cum
este cinstea turcească.”
„…știind Mihaivodă pe Bogdan că este om vrednic și
temându-să că după ce-a vini cumnatul său,
Antiohi-vodă, l-a schivernisi bine la domnie, să-i fie dat atunce
în
cafè otravă.”
„Și-n toate dimenețile avè obicei de chema boierii
di le da cafè”
[Cuvântul apare și la Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae
(1714-1716), lucrare scrisă în limba latină și tradusă în românește
abia în 1825:
„Îl urmează de îndată chehaia, îl firitisește pentru domnia cea nouă
și-i dă cafea și șerbet...”
„Când ajunge acolo, poftește înlăuntru numai pe căpeteniile
însotitorilor săi, poruncește să le pună dinainte cafea ori dulcețuri,
și le împarte bacșișuri, după cum e obiceiul,...”
„I se pun dinainte cafea și zaharicale și i se dă cinstirea pe care
turcii au obiceiul să o arate domnilor în scaun.”]
calambur
mai 1838 Constantin Negruzzi,
Negru pe alb (Scrisoarea IV)
„Nime nu mai gândea la poeți ce ședeau ascunși prin
poieți. (Iartă-mi acest rău calambur.)”
1839 Mihail Kogălniceanu,
Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)
„Așa-i că-i plăcut acest elegant care […] nu intră
niciodată într-o adunare fără să aibă
buzunarul plin de confeturi și capul de cimilituri, calamburguri și
șarade, ...”
„...Ana a avut un galop frumușel,
îmi zice un vecin încântat să facă un
calamburg,…”
1840 P. Poenaru,
Vocabular francez-român
„Calembour - calambur, joc și ziceri întemeiat pe o asemănare de
sunete, făr' a se băga de seamă la ortografie”
1843 Ion Heliade Rădulescu,
Calamburg-șaradă (poezie publicată în Curierul românesc,
XV, nr. 33, 26 apr. 1843)
„Sînt angel, iar nu în-ger, și numele-mi e-n cer. / E calamburg, șarada
de sine se dezleagă.”
1870 Vasile Alecsandri, Margărita
„ Dl M. cultiva cu destul succes soiul acel de spirit francez care se
introdusese în societatea Iașilor și care consista întru a face jocuri
de cuvinte și calambure.”
camarad
1830 Iordache Golescu,
Condica limbii rumânești
„Camarad - adică tovarăș dă slujbă”
1840 P. Poenaru,
Vocabular francez-român
„Camarade - camarad, tovarăș, soț, prieten”
1841 Mihail Kogălniceanu, Întâiul
amor
„De ce nu mai sunt asemene pansioane, cu așa frumușele
camarade.”
„În zadar camarazii mei îmi vorbeau de rendez-vous
date și primite, de bileturi trimise și răspunse, eu eram ateul
cel mai nătâng.”
cameleon
1705 Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglificã
„La Hameleon de lungimea limbii ce are lucru de mirat ieste,
pentru a cui fire întâi a povesti puțintel zăbăvindu-ne, apoi iarăși
la cuvântul nostru ne vom întoarce.” (Urmează o descriere științifică,
surprinzător de exactă și amănunțită, pe care Cantemir o face
cameleonului ca animal)
cameristă
(atestat 1870 în MDA)
1840 P. Poenaru,
Vocabular francez-român
„Cameriste - cameristă, titlu ce se dă unor femei ce slujesc sau se
află pe lângă prințese”
1841 Mihail Kogălniceanu, Iluzii
pierdute
„Atâta numai că un fecior a căruia îi cumpărasem credința cu doi
galbeni luă declarația mea și o dete unei cameriste, cu care era într-o
relație cât se poate de strânsă. Credincioasa cameristă duse îndată
biletul la stăpâna-sa.”
caricatură
1830 Iordache Golescu,
Condica limbii rumânești
„Caricatură - adică o zugrăveală, o icoană, o închipuire dă râs, dă
bătaie dă joc pentru oarecine, ca să-l facă dă rușine”
mai 1838 Constantin
Negruzzi,
Negru pe alb (Scrisoarea
IV)
„Iaca Daniel Scavinschi, cel mititel la statură, Cărui
îi căzu musteața, și e chiar
caricatură.”
cascador
(conform DCR)
1967 Magazin, nr. 21 I 1967
„O profesie originală:
aceea de înlocuitor al vedetelor ecranului în turnarea scenelor care
cer un curaj și o îndemînare în afară din comun - profesie cunoscută în
lumea filmului sub denumirea de cascador.”
cimpanzeu
(atestat 1930 în MDA la Cezar Petrescu, în Calea Victoriei)
1875 Federațiunea, nr. 23-24, 4 Apr.-23 Mar. 1875
„Gradin'a de aclimatisatiune din Paris se inavutî de currendu c'ua maimutia (Cimpanza) addusa de pre costele Africei.”
cinematecă
(atestat 1964 în DCR)
1960 Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere în
documentarea științifică
„Fonoteca. Cinemateca” [subcapitol]
ciocolată
1811 Nicolae Iorga, Documente
1844 Alecu
Donici, Satire și alte poetice compuneri de Antioh
Cantemir (Traduceri realizate în colaborare cu C.
Negruzzi)
„...aștepți ca să-ți aducă / Cafeaua, ciocolata, sau ceaiul
chinezesc.”
„...și apoi șerbeturi, dar ce șerbeturi! de o mie de soiuri:
pe roză, pe ciocolată, pe vanilie, fără
vanilie, unul decât altul mai gustos și mai
aromatic…”
ciorbă
1703 Esopia, Omul
și uriașul
„…omul începu a sufla în
lingură ca să se mai răcească ciorba, fiind prea
fierbinte,…”
circar
(atestat 1961 în DCR)
1957 Flacăra, nr. 114, p.15, 1957
„Datorită acelei cunoscute solidarități a circarilor.”
1957 Ștefan Tita, Piticii în țara lui Guliver în
Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 36, 1957
„Numele
acesta gingaș, Fedora, ar putea să deruteze pe cititor. Nu, nu-i vorba
de nici o fermecătoare călăreață care zăpăcise mințile lui don Giacomo,
după cum se întîmplă de obicei în romanele despre circuri și circari.”
clandestinitate
(atestat 1973 în DCR)
1890 Foi’a
besericésca si scolastica,
nr.
14, apr. 1890
„
Clandestinitatea. Clandestina
se numesce acea casetoria, care se incheia farà esistinti'a parocului
propriu si aloru 2 seau 3 martori.”
1926 Ionel Teodoreanu,
La
Medeleni, vol. II
„La țară,
rendez-vous-urile
sînt nocturne, ca și plimbările, dar nu din aceeași cauză. Plimbările
caută singurătatea, misterul și reculegerea, pe care le găsesc în
noapte;
rendez-vous-urile găsesc în nopțile rurale, gratis,
ceea ce la oraș se cumpără scump: clandestinitatea.”
clovnerie
1925 Gib. I. Mihăescu, Femeia de ciocolată, în Gândirea nr. 1, 1925
„Și-a îmbibat cu această stupidă clownerie tragicul momentului aceluia,
pe care numai el, Negrișor, singur pe lumea asta, îl revede atât de
frumos, atât de înalt, atât de uimitor !”
1930 Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război
„Era un fel de clovnerie obraznică, menită să mascheze un egoism
vulgar.”
colibri
1840 P. Poenaru,
Vocabular francez-român
„Colibri - colibri, cel mai mic fel de pasăre ce se află în părțile
cele călduroase și are pene foarte frumoase”
1851 Vasile Alecsandri, Dridri (poezie publicată
în volum în 1853)
„Prin a sa ființă, vesela Dridri / Semăna a floare / Cu mici aripioare
/ Ce zbura prin aer ca un colibri”
1874 Mihai
Eminescu, Traduceri și
adaptări
„Cum poți s-omori un colibri, diamant frumos de
aer?”
condor
1840 P. Poenaru,
Vocabular francez-român
„Condor - condor, pasăre de America foarte mare”
1876 Vasile Alecsandri, Murad Gazi sultanul și Becri
Mustafa
„...,opt armăsari /.../ Purtând smaralzi în frunte cât oul de condor,”
corabie
29 - 30 iunie 1521 Scrisoarea lui Neacșu
din Câmpulung
„...au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au
văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce
știi și domniia ta pre Dunăre în sus.”
„...se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace
ceale corăbii la locul cela strimtul ce
știi și domniia ta.”
cosmodrom (atestat 1961
în DCR)
1957 M. Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția
povestiri științifico-fantastice, nr. 23, 1956
„Apăsă la întâmplare pe un buton. Deasupra acestuia strălucea în litere
de argint: COSMODROM-8.”
„Cosmodrom, cosmodrom, cosmodrom...”
„Ca o bătaie de ceasornic răsunau aceste cuvinte în capul lui.”
cosmonaut (atestat 1960
în DCR)
1956 Max Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția
povestiri științifico-fantastice, nr. 21, 1956
„Îmi amintesc că numeroase expediții de salvare au pornit în căutarea
cosmonauților, fără să afle nimic despre soarta lor.”
1956 Constantin Chiriță, Teroarea neagră
„Își privea prietenii de la niște înălțimi la care nu cutezau nici cei
mai viteji cosmonauți.”
cosmonavă (atestat 1961
în DCR)
1956 Max Solomon, I. M. Ștefan, Sahariana, în Colecția
povestiri științifico-fantastice, nr. 21, 1956
„Cincizeci de ani sînt o perioadă îndelungată, mai ales că la plecarea
cosmonavei "Tisa-3" nu erau cunoscute toate măsurile pentru asigurarea
longevității, descoperite și aplicate ulterior pe Pamînt.”
cozonac
1852 Vasile Alecsandri, Chirița în provincie
„Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de
gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci,
vișinapuri...”
1857 Gheorghe Polizu,
Vocabular româno-german
1862 Raul de Pontbriant,
Dicțiunaru
româno-francesu
1874
(ca nume propriu)
Ioan Slavici, Popa
Tanda
„Adeseori rămânea numai cu Cozonac,
clopotarul.”
1879 Nicolae Gane, În
vacanțe
„…mă duse în camera cu merinde, unde
ședeau grămădite pe polițe, cutii cu rahat, șiraguri de smochine,
cozonaci, păstrămuri, sticle cu vutci și vișnapuri, și câte
și mai câte, de care duceam dorul la
școală.”
a se criza / crizat
1998 Anca Volceanov, George Volceanov, Dicționar de
argou și expresii familare ale limbii române
„Crizat - deținut cu accese de furie sau cu crize de nebunie.”
2001 forum.computergames.ro, 19 iun. 2001
„2 profi.Unu mic si slab si crizat,altul mare solid si "linistit".”
2002 Evenimentul Zilei, 30 dec. 2002, în articolul Goana
după Revelion
„Crizații
care nu au unde să petreacă Revelionul gonesc acum după locuri libere,
caută oferte, sună prieteni pe care nu i-au mai căutat de luni
întregi.”
Trimiteți noi atestări, comentarii sau
corecții la
adresa:
atestari@yahoo.com
Pagină inițiată și întreținută de
Dr. Octavian Laiu