Înapoi
la pagina principală Atestările unor cuvinte românești
| Termen | An | Citat | Sursă |
| acupunctură (atestat 1969 în DCR3) | 1883 | Se póte vedea la museul scólei de medicină din Paris un manechin japones pe care sunt arătate cu mare precisie pârțile numeróse ale corpului asupra cârora se póte practica acupunctura. | Românul, 14 sept., p. 3 (nesemnat, Orbii în Japonia) |
| acvaparc (atestat 2000 în DCR3) | 1985 | Un aqua-parc foarte căutat funcționează lîngă Lacul Delfinilor din Montreal, Canada. Vestiare, restaurant, cafenele și mici magazine se grupează în jurul bazinelor de înot și de jocuri acvatice. | România Pitorească, nr. 8 (01 aug.), p. 18 (Mihai Creangă, la rubrica „Mapamond“) |
| acvarist (atestat 1966 în DCR3) | 1962 | În privința pescarilor se poate însă constata că au o ramură anexă care merită din plin toate atributele de suporteri. Este vorba de acvariști. | Tribuna, nr. 10 (08 mart.), p. 2 (Ion Lutaru, Tribuna cititorului) |
| acvaristică (atestat 1968 în DCR3) | 1961 | În partea a treia a cărții [Cartea pescarului sportiv, de M. Niculescu-Duvăz ș. a.] sînt cuprinse sfaturi practice pentru pescarii sportivi, noțiuni de legislație piscicolă, noțiuni de acvaristică și altele. | Revista Pădurilor, nr. 1 (01 ian.), p. 66 (I. Cîrciu, Recenzii) |
| adictiv (atestat 2008 în DCR3) | 1997 | [...] opiaceele (morfina) au o putere adictivă (de a crea dependență fizică și psihică) mai mare decât alcoolul. | Știință și Tehnică, nr. 12 (01 dec.), p. 34 (Gabriela Diaconeasa, Dependența față de droguri) |
| adicție (atestat 2007 în DCR3) | 1974 | Primul [lucru care m-a frapat], despre care am vorbit cel mai mult, e binecunoscuta criză a orașelor mari unde instabilitatea socială, delincvența și adicția la droguri progresează în loc să se micșoreze, cu toate eforturile disperate ale primăriilor, presei, cetățenilor. | România literară, nr. 13 (28 mart.), p. 32 (Petru Popescu, O după-amiază cu Saul Bellow) |
| ADN (atestat 1983 în DCR3) | 1957 | [...] cromozomii conțin în afară de albumine o substanță chimică care nu se găsește nicăieri în afara compoziției lor și a unor viruși, și care din această cauză reprezintă cea mai specifică particularitate a cromozomilor. Această substanță este așa-numitul acid dezoxiribonucleinic sau prescurtat ADN. | Știință și Tehnică, nr. 11 (01 nov.), p. 7 (Vladimir Keler, La izvoarele vieții) |
| adware (atestat 2004 în DCR3) | 2000 | Dacă nu știați, diferența dintre adware și freeware este una mică dar esențială: adware-urile sînt programe pe care le puteți folosi gratuit, dar care sunt sponsorizate de firme ale căror bannere le puteți admira în timpul rulării programului (chiar GoZilla este un adware). | Timpul, nr. 195 (19 aug.), p. 7 (Adrian Jurjica, Adware) |
| aerobuz (atestat 1967 în DCR3) | 1955 | Autobusele secolului al XX-lea au dispărut de mult. Aerobusele pe care le vezi aleargă cu mare iuțeală și fără să încurce circulația pietonilor. | Mircea Naumescu, Marea experiență în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 4, 1955 |
| aerospațial (atestat 1970 în DCR3) | 1944 | Noua situație a pieții a îndemnat băncile la schimbarea orarului lor, care pare a fi influențat și de buletinele aerospațiale. | Revista economică, nr. 22-23 (10 iun.), p. 8 (nesemnat, Activitatea pieții) |
| 1960 | Manualul arată de asemenea că „recunoașterea aerospațială este una din principalele surse de informații“. | Flacăra Iașului, nr. 4257 (12 mai), p. 4 (nesemnat, Clarence Cannon: Avionul spion întreprindea un zbor din seria aprobată de Casa Albă) | |
| 1967 | Față de dezvoltarea impetuoasă a tehnicii aerospațiale, au fost puse probleme noi în dinamica gazelor [...]. | Cornel Popa și Gheorghița Voicu, Revoluția științifică și tehnică contemporană | |
| aerotermă (atestat 1962 în DCR3) | 1939 | Încălzire la garaj prin aeroterme. | Realitatea Ilustrată, nr. 653 (25 iul.), p. 17 (S. A., În sfârșit, Brașovul are hoteluri...) |
| agabaritic (atestat 1981 în DCR3) | 1964 | Pe șantierul de la Onești, tot ca urmare a propunerilor venite din masă cu prilejul adunărilor lunare ale grupelor sindicale a fost construită și pusă în funcțiune o instalație pentru executare – prin metoda rulării – a rezervoarelor agabaritice pentru depozitarea lichidelor și a gazometrelor, industrializîndu-se astfel confecționarea corpurilor și fundurilor construcțiilor cilindrice respective. | Munca, nr. 5111 (12 apr.), p. 1 (Anghel Rădulescu, Procedeele înaintate de sudură grăbesc darea în folosință a noilor obiective industriale) |
| aikido (atestat 1997 în DCR3) | 1969 | La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, în sala mare, va avea loc azi, 3 octombrie, orele 20, o frumoasă demonstrație de judo, jiu-jitsu, karate, aikido – sporturi mai puțin cunoscute, dar care vor deveni, desigur, îndrăgite de locuitorii de toate vîrstele ai orașului nostru. | Informația Harghitei, nr. 502 (03 oct.), p. 3 (nesemnat, Demonstrație de judo) |
| alba-neagra (sens particular, atestat 1993 în DCR3) | 1965 | E pe la bîlciuri un joc de noroc: alba, neagra, neagra, alba... Hoțul de la tarabă, panglicarul, joacă bilele între degete pîn-te amețește, alba, neagra, neagra alba... | Viața Românească, nr. 3, p. 29 (Al. Simion, Accidentul [nuvelă]) |
| alunizare (atestat 1962 în DCR3) | 1957 | În momentul „alunizării“ tancheta părăsește interiorul rachetei și o pornește hai-hui pe suprafața lunii. | România Liberă, nr. 4115 (31 dec.), p. 4 (Leonid Petrescu, Vom porni spre lună...) |
| amartizare (atestat 1976 în DCR3) | 1958 | Măiestria lui avea să se arate mai tîrziu, în timpul operațiilor complicate ale "amartizării",... | Ion Hobana, Oameni și stele în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 88, 1958 |
| 1960 | Șatov începu amartizarea. "Săgeata" se lăsă ușor pe niște suporți pneumatici și rămase nemișcată. | Valentina Juravliova, Planeta albastră în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 123, 1960 (traducere de F. Ionescu) | |
| 1962 | El [Prof. Gheorghi Vovcenko, prorectorul
Universității din Moscova] a emis presupunerea că zborul stației „Marte
1“ constituie o pregătire pentru amartizarea omului. | Înainte, nr. 5505 (04 nov.), p. 4 (nesemnat, Stabilirea legăturilor interplanetare Pămînt-Marte este o sarcină măreață) | |
| an-lumină (atestat 1966 în DCR3) | 1913 | Azi se știe, că stelele noui se află, la depărtări de sute, dacă nu la mii de ani lumină, o rază de lumină, făcând după cum se știe, câte 300 de mii kilometri pe fiecare secundă. | Ziarul călătoriilor, nr. 26 (07 mai), p. 3 (Victor Anestin, Viața și opera lui Tycho Brahe) |
| 1922 | Pollux se află la o depărtare de 48 ani lumină și se apropie de Pământ cu o iuțeală de vreo 35 km. pe secundă.[...] Lumina face 300.000 km. pe secundă, distanța pe care lumina o străbate într'un an se numește «an de lumină». [notă de subsol] | Victor Anestin, Cum să înveți stelele | |
| 1937 | Avionul va fi condus de un pilot-observator, care va fi ajutat de roboți și va putea zbura douăzeci de ani-lumină. | Ilie Ienea, Ard luminile-n Vitol | |
| android (atestat 2005 în DCR3) | 1906 | Actualmente
se arată în circul Busch din Berlin o figură de om construită pe cale
artificială, care poate executa aproape ceea ce executăm noĭ oameniĭ.
Androidul umblă pe jos, cu bicicleta, ba chiar îșĭ iscălește numele ca
un om din carne și oase. Inventatorul nouluĭ cetățean este Frederik
Ireland. | Universul, nr. 52 (23 feb.), p. 1 (Omul automatic Enigmarelle) |
| antidiscriminare (atestat 2003 în DCR3) | 1993 | Nazih Baydo, șeful comitetului antidiscriminare, a dezvăluit
că Manning suferise grave tulburări mentale în tinerețe și că speră ca
autoritățile să intervină în acest caz, iar justiția sa ia măsuri. | Evenimentul Zilei, Ediție de Prînz, nr. 341 (06 aug.), p. 4 (Valentin Verzeanu, Un american se distrează trimițînd bombe prin poștă) |
| antidoping (atestat 1974 în DCR3) | 1963 | În cadrul luptei anti-doping pe care o desfășoară în prezent, comisia de disciplină a Federației italiene de fotbal a hotărît suspendarea căpitanului echipei profesioniste F. C. Genoa, Vincenzo Occetta, pînă la 30 decembrie 1963 și a altor cinci jucători de la aceeași echipă pînă la 31 octombrie 1963. | Sportul Popular, nr. 4286 (08 aug.), p. 4 (nesemnat, la rubrica „Caleidoscop“) |
| antidrog (atestat 1975 în DCR3) | 1967 | „Operațiunea antidrog“ pe care grănicerii italieni și brigada
mobilă a poliției din Palermo o pregătiseră timp de peste cinci ani, a
fost declanșată în Sicilia la 2 august 1965. | Scînteia, nr. 7339 (13 mai), p. 6 (Michele Pantaleone, MAFIA refuză să moară) |
| antitero (atestat 2003 în DCR3) | 1990 | Au izbucnit ciocniri violente între demonstranți și trupele antitero în jurul Consiliului, în timp ce oamenii de ordine de aici săreau de la ferestrele din spatele clădirii. | Orizont, nr. 3 (19 ian.), p. 5 (Daniel Iavorschi, Dan Moga, Revoluția a început în noiembrie) |
| antivirus1 (sens particlar, atestat 2007 în DCR3) | 1926 | [...] în filtratul microbian al unei culturi, există un virus ce nu rezistă la căldură și un: „antivirus“ format din produse secretate de microbi ce rezistă, chiar la 100° [...] | Ziarul Știintelor și al Călătoriilor, nr. 49 (30 nov.), p. 13 (Sc. Dinescu, Vaccinarea pe gură) |
| antivirus2 (sens particular, atestat 2000 în DCR3) | 1989 | Preocupări ale „avansaților“ ? Viruși și antiviruși, dezansamblare de programe, „spargeri“ de chei ale unor firme specializate în protecție SOFT. | Scînteia Tineretului, nr. 12610 (19 dec.), p. 4 (Vasile Neagoe, Miza pe viitor) |
| aplaudac (atestat 1991 în DCR3) | 1990 | Aplaudacii [titlu] [...] Ce facem cu aplaudacii? Cu cei mai buni dintre cei mai buni. Să filtrăm prin filtrele inimii și ale cugetului nostru pe fiecare linge-blide, pe fiecare lingău! | Tribuna, nr. 32 (01 feb.), p. 3, (I. Mărginean, Aplaudacii) |
| ARN (atestat 1983 în DCR3) | 1959 | Procesele de sinteză proteică sînt întotdeauna precedate de o creștere a acidului ribonucleic (ARN). | Tribuna, nr. 24 (13 iun.), p. 8 (Victor Preda, Din viața celulei) |
| aselenizare (atestat 1969 în DCR3) | 1956 | Este vorba de o rachetă de tip necunoscut, mult superioară rachetelor pămîntești, ai cărei pasageri își caută acum un loc potrivit aselenizării. | Mircea Șerban, Ghidul din lună în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 16, 1956 |
| astronaut | 1928 | Astronauții și răul de cer [subtitlu] | Realitatea Ilustrată, nr. 37, p. 8 (Nic. Constantin, Mergi cu mine’n lună?) |
| 1943 | Astronauții se așezară binișor pe un sloi enorm și priviră prin lunete amănuntele. | Alexandru Hertzug, Dincolo de stele | |
| 1955 | Ca și vechii iscoditori ai pămînturilor și mărilor, astronauții zilelor noastre au cercetat cu de-amănuntul planetele sistemului nostru solar [...] | Mircea Naumescu, Marea experiență, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 4, 1955 | |
| 1960 | Semnalăm apariția cuvîntului astronaut „persoană care explorează spațiul cosmic și aștrii, care navighează către aștri" | Limba română, vol. 9/1960, p. 58 | |
| astronavă | 1928 | Astronava [subtitlu] | Realitatea Ilustrată, nr. 37, p. 8 (Nic. Constantin, Mergi cu mine’n lună?) |
| atomoelectric (atestat 1971 în DCR3) | 1954 | Energia
liberată poate fi utilizată (sub formă de căldură), de pildă, pentru
acționarea unei turbine cu aburi, cuplată cu un generator de curent;
avem astfel, o « centrală atomo-electrică ». | Gazeta matematică și fizică: Seria B, nr. 7 (01 iul.), p. 18 (Alexandru Sanielevici, Radioactivitatea artificială) |
| (1969) 1971 | Viitorul nu aparține însă acestor centrale hidroelectrice, ci uzinelor sau centralelor atomoelectrice în care energia e produsă prin procesul de dezintegrare atomic. | Constantin C. Giurescu, Jurnal de călătorie (datat decembrie 1969) | |
| audiovizual (atestat 1969 în DCR3) | 1957 | Putem sublinia numai că participanții la discuțiile seminariale de la Sinaia au recomandat utilizarea în educația adulților a tuturor metodelor: cele auditive (cuvîntul vorbit), cele vizuale (insistîndu-se aci asupra rolului cuvîntului scris), ca și cele audio-vizuale și motrice. | Gazeta Învățământului, nr. 426 (07 iun.), p. 4 (Stanciu Stoian, Educația adulților în discuția seminarului european de la Sinaia) |
| autoservire (atestat 1966 în DCR3) | 1957 | Sunt neglijate însă restaurantele-pensiune, bufetele expres, cu autoservire, restaurantele-cantine. | România Liberă, nr. 3912 (08 mai), p. 1, (Dan Bițica, Nu rețeaua e de vină...) |
| 1960 | În URSS, chiar după primele luni de la înființarea magazinelor cu autoservire, s-a constatat că volumul ... | O. Snak, Gh. Teodorașcu, Organizarea și tehnica comerțuluii socialist în R.P.R. | |
| 1962 | ...într-o splendidă linie arhitectonică, se înșiruie, ca într-un vast poem epic, cvartalul de blocuri, la parterul cărora stau la dispoziția locatarilor: o alimentară cu autoservire, un magazin de aparate electrotehnice [...], o farmacie, un magazin de confecții, o florărie etc. | Flacăra, nr. 11, 17 mai | |
| autostop (atestat 1973 în DCR3) | 1938 | Acum doi ani, moda americană a „auto-sportului” [sic] a apărut și în Franța. Pe toate șoselele țării puteai să întâlnești tineri, cari te întrebau dacă ai un loc liber, în automobil, și dacă le dai voie să te însoțească. [...] E prin urmare mai indicat ca lumea să se mărginească la „auto-stop”, care nu îngăduie, ce-i drept toate avantagiile „împrumutului fără consimțământ, pe timpul weekend-ului”. | Realitatea Ilustrată, nr. 599 (13 iul.), p. 16 (nesemnat, Lucruri mici din lumea mare) |
| 1938 | [...] Armstrong plecă spre California. Nu pe jos – cum era decis s’o facă, la nevoie. Nici cu bicicleta, pe care n’o avea, ci cu sistemul care se practică pe șoselele americane, al «Autostopurilor». Automobiliștii care trec pe șosea sunt rugați să facă un locșor vagabondului care îi întâmpină în drum. | Gazeta Sporturilor, nr. 2977 (15 dec.), p. 6 (nesemnat, Povestea autentică a unui campion fenomenal) | |
| autostopist (atestat 1973 în DCR3) | 1958 | Pentru conducătorii auto care, în cadrul concursului, vor transporta turiști, sunt prevăzute numeroase premii de valoare. Cel mai important este un autoturism „Warszawa“ în valoare de aproape 100.000 zloți, pe care, firește, îl va cîștiga acela care va transporta cei mai mulți „autostopiști“. | Flacăra, nr. 29 (19 iul.), p. 13 (Waldemar Kiwilszo, Turism cu AUTOSTOP!) |
| autoturism | 1918 | Auto-Tutism [sic] Mercedes 70 H. P. No. motorului 10141, în valoare de lei 12 000 [...] | Evenimentul, nr. 49 (31 mart.), p. 2 |
| 1919 | Serviciul Apelor Comunei Iași, având nevoe de un auto-turism ușor, la aproximativ 15 | 25 cai putere învită pe proprietarii unor asemenea vehicule să prez[i]nte ofertele lor în strada Alexandri No. 3. | Opinia, nr. 3641 (06 iun.), p. 2 | |
| avion (atestat 1933 în MDA la Camil Petrescu în Patul lui Procust) | 1898 | Amănunte noĭ găsim în revistele pariziane asupra „Avionului“ – L’avion –, mare aparat de navigație aeriană la care lucrează de cincĭ anĭ inginerul Ader, ajutat de o comisiune compusă din treĭ generalĭ și doĭ membriĭ al Institutului. | Opinia, nr. 88 (20 aug.), p. 2 (nesemnat, la rubrica Științi-Litere-Arte) |
| 1898 | După
vaporul cu abur, balonul, electricitatea, trăsurile fără caĭ și o sumă
de alte invențiunĭ care de care maĭ de sémă, acum în urmă d-l M. Ader a
născocit o mașină cu care să se pótă sburá, pe care a numit-o Avion. | Albina, nr. 1 (04 oct.), p. 21 (Const. C. Pop-Tașcă, Avionul sau mașina de sburat) |
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Ș T U V W X Y Z |
|
Orice comentarii, adăugiri,
sugestii sunt binevenite și le puteți trimite la: tavilis@yahoo.com
|
Pagină realizată și întreținută de
Dr. Octavian Laiu