Atestările unor cuvinte românești
Termen | An | Citat | Sursă |
macho (atestat 1995 în DCR3) |
1972 | Este un rege al pilotajului și un „macho“, adică un bărbat în sensul cel mai deplin al acestui cuvînt. | Lumea, nr. 5 (27 ian.), p. 25 (după Georges Menant, Odisee în jungla Amazoniei, în „Paris Match“) |
1980 | — Ești un adevărat macho, Tatle. | Octavian Paler, Caminante: jurnal (și contrajurnal) mexican | |
maidanez (atestat 1992 în DCR3) |
1978 | [...] pisicile, mereu prezente, [...] nu aparțin nimănui, nu sînt un bun, răsfățat și adorat, al cuiva, sînt, ca să zic așa, pisici publice, sau, cum le numește un poet, prieten al lor, maidaneze. | România Literară, nr. 51, p. 23 (Ana Blandiana, Strada pisicilor) |
1979 | Îmi plac cînii, de la javra hărțăgoasă, cu cel mai autentic „pedigri“ maidanez, la ciobănescul cu treburile lui pe lîngă turme [...] | Luceafărul, nr. 50, p. 8 (Ioan Grigorescu, Ah, ce mai viață de cîine!) | |
1983 | Cu „O, Prometeu“, Mihai Tunaru ne propune spre lectură un fel de rețetă sigură a succesului: îngrămădire de întîmplări, dialog „pigmentat“ cu expresii argotice (cele mai nevinovate sînt de tipul : „...nu renunț eu la moaca ta“ sau „...pisică maidaneză“). | Munca, nr. 1800 (06 mai), p. 5 (M. C., „Rețea”) | |
1984 | ...pisicile, mereu prezente, [...] nu aparțin nimănui, nu sînt un bun, răsfățat și adorat, al cuiva, sînt, ca să zic așa, pisici publice, sau, cum le numește un poet, prieten al lor, maidaneze. | Ana Blandiana, Coridoare de oglinzi | |
1989 | [Dalmațianul] Se îndepărtează cu pași calculați de stăpîna lui și revine ușor timorat, în timp ce doi iepurași maidanezi aleargă după el. | Viorel Sălăgean, Cezar Melamedman, Meridianul albastru | |
majoretă (atestat 2001 în DCR3) |
1967 | La zece pași în urmă, fanfara majoretelor, în uniforme militare de fantezie, cu săbii, cu chipie, cu tromboane și cu tobe (ceva asemănător se poate vedea în documentarul Mondo Cane, în Australia, cînd defilează trupa fetelor salvatoare de la înec). | Cinema, nr. 5 (01 mai), p. 36 (Romulus Vulpescu, 22 de zile la New York) |
malware (atestat 2008 în DCR3) |
1999 | Testele au vizat detecția și curățarea atât a tuturor categoriilor de viruși, cât și a formelor de malware de fișier și macro. | Curierul Național, nr. 2444 (23 mart.), p. 11 (nesemnat, Profesionalismul firmei GeCAD a fost din nou confirmat pe plan internațional) |
manga (atestat 2006 în DCR3) |
1996 |
Ieri, la Buzău, într-un tiraj acționat de 30 000 de
exemplare,
a fost editat primul magazin săptămînal de benzi desenate
din România,
intitulat „Manga” și destinat copiilor. Autorul, tînărul
grafician și
ziarist Dan Ioan Popescu, ne-a declarat că a ales acest
titlu, deoarece
înseamnă „bandă desenată”, și provine din limba niponă. |
Evenimentul Zilei,
nr. 1177 (10 mai), p. 6 (Dorel Istrate, A fost editat primul magazin
săptămânal de benzi colorate din România) |
1997 | Domnișoara Date iubește dansul, manga (celebrele benzi desenate japoneze) și vorbește numeroase limbi străine. | Renașterea Bănățeană
- Curierul de sâmbătă,
nr. 2100 (11 ian.), p. 4 (Coriolan Onescu, Și japonezii au descoperit
un star al viitorului) |
|
2002 |
[...] amintită se cuvine și preferința tinerilor mai ales pentru benzile desenate. La Leipzig acestora le-a fost consacrat un program special, intitulat “Manga” după stilul nipon de îmbinare a imaginii grafice cu textul. | România literară,
nr. 14 (10 apr.), p. 27 (Rodica Binder, Sărbători ale cărții) |
|
2003 |
Picioare lungi, bust generos, coapse arcuite, bujori în obrăjori și ochi enormi, cu licăriri tremurătoare. Aceasta este imaginea “stas” a femeii “manga” sau “anime”, cum sunt denumite benzile desenate, respectiv serialele animate create de japonezi. | Cuvântul Libertății, nr. 4120, (14 mai), p. 6 (nesemnat, Atacul manga: desene animate cu sex și violență) | |
mango (atestat 1983 în DCR3) |
1871 | Mango, unu arbore guinezu de 30 urme innaltu, cu frundie continuu verdi si frumóse. Pómele lui sunt ca oulu de gâsca, a carora carne dulce-acría e fóarte gustuósa. | Familia, nr. 47 (21 nov.), p. 6 (G. Traila, Despre pane) |
1904 | Mangifera [...] Dintre speciile acestui gen menționăm numai pe M. indica L., care produce renumitele fructe comestibile numite Mango; el se cultivă foarte mult în țerile tropicale din cauza fructelor sale, obținêndu-se prin cultură numeroase varietăți. | Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, vol. II | |
1929 | În afară de cele amintite, se mai găsesc fructe de "mango", mult gustate de negri, și crenguțe cu banane. | Mihai Tican Rumano, Viața albului în țara negrilor | |
1933 | M-am culcat o dată cu răsăritul stelelor, lîngă un mango uriaș, crescut singuratec la capătul unui heleșteu, părăsit. | Mircea Eliade, Maitreyi | |
marijuana (atestat 1967 în DCR3) |
1936 | Contrabandiștii americani se ocupă cu trecerea nepermisă a unei burueni mexicane, din care se extrage un praf, în felul opiumului, cu numele de marihuana. Deocamdată urmăririle sunt zadarnice fiind că marihuana e interzisă numai în 17 state din uniunea americană. | Lupta, nr. 4338
(04 apr.), p. 2 (nesemnat, Are tutunul vreo influență asupra dispoziției?) |
c. 1953 | Toți
negrii, fie că sunt rectori de universități sau mari
chirurgi, își
petrec toată viața lor, ori învârtindu-se împrejurul
bucătăriilor
albilor, sau în beție și joc de barbut, sau se ocupă cu
vânzarea
marihuanei.[...] Marihuana = stupefiant foarte răspândit în America, în special între tinerii albi. [notă de subsol] |
Sinclair Lewis, Kingsblood Royal (traducere de Eugen Schileru și J. Bujes) | |
1960 | Dincoace, în colibele de lut, bolnavii fumează drogul uitării, marijuana. | Egon Erwin Kisch, Salt la antipozi (traducere de Camil Clarus) | |
1963 | Aruncînd o privire prin clasă și adulmecînd aerul,
portarul clătină din cap dojenitor. — Iarăși s-a fumat marijuana. Cine v-a dat voie? |
Martti Larni, A patra vertebră (traducere de Dan Demetrescu) | |
1967 | Ambiția beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor: mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat» | Contemporanul 6 I/1967 (conform DCR) | |
maxi (atestat 1974 în DCR3) |
1967 | „Mini-jupe“-ul este încă modern? „Maxi-jupe“-ul devine dominant? [...] Deci și „mini“ și „maxi“! | Femeia, nr. 10 (01 oct.), p. 20 (Aneta Dumitriu, Sfârșit și început de an) |
mayaș (atestat 1985 în DCR3) |
1907 |
[...] apașiĭ au fața galbenă, ochiĭ și nasul întocmaĭ ca
al
japonezilor. Tipul acesta este tot așa de caracteristic și
la mayașĭ,
carĭ trăesc în peninsula Iucatan. |
Ziarul Călătoriilor,
nr. 539 (05 sept.), p. 8 (Ultima expediție a unui aventurier
[roman]) |
1956 | În mină sa se afla un așa-zis amatl, adică hîrtie mayașă făcută din fibră de maguey (agave americana). | Adrian Rogoz și C. Ghenea, Uraniu, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 8, 1956 | |
1957 | Aceeași soartă au avut-o mayașii, care trăiau în Jukatan cu 2.000 de ani înainte ca vreun alb să fi pus piciorul aici. | Maya Niculescu, Prizonieri printre giganți, în Colecția povestiri științifico-fantastice, nr. 56, 1957 | |
mediatecă (atestat 1995 în DCR3) |
1974 | În apropierea legăturii cu centrul de calcul se află biblioteca (2.5.1.) și mediateca (2.5.2.). | Arhitectura,
nr. 5, p. 36 [26] (Dinu Gheorghiu, Centrul deformare și
perfecționare a cadrelor din turism și industria
hotelieră) |
megabit (atestat 1984 în DCR3) |
1970 | Progresele rapide permit să se întrevadă realizarea în viitorul apropiat a unui cablu submarin cu o capacitate de 224 megabiți. | Viața Studențească, nr. 21 (27 mai), p. 14 (Ion Lazăr, „Sistemul nervos“ al planetei între sateliți și cabluri submarine) |
megabyte (atestat 2008 în DCR3) |
1974 | Capacitatea lor [a tranzistoarelor cu efect de câmp] de memorare este impresionantă, ele fiind capabile chiar să depășească memoria principală pe ferite a unui calculator obișnuit, ajungîndu-se la o capacitate de memorare a unui singur cip de 4 megabaiți (modelul 168) în loc de 3 megabaiți cît are, de exemplu, memoria cu miezuri de ferite a modelului 165. | Știință și Tehnică, nr. 1 (01 ian.), p. 35 (Constantin Bilciu, Radu Homescu, Tendințe în tehnologia memoriilor de calculatoare) |
megacorporație (atestat 2009 în DCR3) |
1991 | Luna trecută, un megastar – MICHAEL JACKSON și o megacorporație – „SONY“, au încheiat un contract pe termen lung, complex, care îi va aduce primului încă un miliard de dolari la sutele de milioane deja cîștigate. | Cuvîntul Libertății, nr. 428 (03 aug.), p. 4 (Eugen Delcea, Microunde externe) |
megaofertă (atestat 2004 în DCR3) |
1997 | Conform presei italiene, președintele lui Internazionale, omul de afaceri Massimo Moratti, a făcut o mega-ofertă Barcelonei, pentru Ronaldo: 70 milioane dolari. | Rondul, nr. 1217 (22 mai), p. 7 (nesemnat, Inter îl curtează pe Ronaldo) |
megapixel (atestat 2003 în DCR3) |
1993 | Pachetele de aplicații puternice și interfețele grafice cer deja acceleratoare grafice pentru Windows NT sau Microsoft Windows, la fel și pentru interfețele frame-buffer ale stațiilor de lucru, căci e nevoie de manipulări de imagini întegi ce să apară instantaneu pe ecrane de mega-pixeli. | PC Report, nr. 7 (01 apr.), p. 10 (Adrian Pop, Mașina de vis) |
megastar (atestat 1991 în DCR3) |
1987 | Megastarurile au nevoie și de teatru [subtitlu] [...] unele „mega-staruri” (alt termen inspirat de zodia sentimentelor cosmice) simt nevoia contactului cu nemuritorul teatru. |
Almanah Cinema, 1987,
p. 180 (M. Al., Pelerinaj
la Thalia. Megastarurile au nevoie și de teatru) |
1989 | Improvizațiile sale [ale pianistului sovietic Leonid Ptașko] pline de fantezie și prospețime anunță un nou mega-star al jazzului mondial. | România literară,
nr. 20 (18 mai), p. 18 (Virgil Mihaiu, Zile de primăvară cu jazz) |
|
meritocrație (atestat 1999 în DCR3) |
1960 | Unii lideri social-democrați din Olanda pornesc de la teoriile savanților burghezi americani și englezi ca, de pildă, Burnham, Tawney, Berle, Galbraith și alții. Ei vorbesc despre o societate achiziționistă sau funcțională, de meritocrație (societate în care situația socială depinde de meritele obiective ale diferiților oameni). | Probleme Ale Păcii și Socialismului, nr. 8 (01 aug.), p. 75 [73] (F. Baruch, Forța de atracție a socialismului) |
mescalină (atestat 1967 în DCR3) |
1929 | Societatea de Oto-Neuro-Oculistică va ține ședință Marți 14 Mai, a. c., ora 9 seara în amfiteatrul Spitalului Colțea. Se vor face următoarele comunicări: [...] Prof. dr. G. Marinescu și Sava: Date experimentale asupra acțiunei mescalinei. | Dimineața, nr. 8048 (15 mai), p. 8 (nesemnat, Medicale) |
microbiografie (atestat 1965 în DCR3) |
1959 | MICROBIOGRAFIE: Sava Urzică [subtitlu] |
Scînteia Tineretului,
nr. 3244 (20 oct.), p. 1 (Petru Vintilă, Fiecare viață este un roman) |
1963 | ...Edgar Lee Masters, autor al unei cărți celebre, intitulată Spoon River Anthology, cuprinzînd microbiografii imaginare ale unor oameni din lumea anonimă, și reconstituind astfel profilul unei societăți,... | A. E. Baconsky, Carl Sandberg și poezia Americii, în Secolul XX, nr. 2, 1963 | |
microbist (atestat 1983 în DCR3) |
1956 | În fiecare secție sau atelier din fabrici și uzine există cel puțin cîte un așa numit „microbist“, adică un om care n-ar lipsi în ruptul capului de la o competiție sportivă și care ar fi gata oricînd să facă parte din echipa de fotbal sau volei, să joace popice sau șah […] | Sportul, nr. 2890, p. 2, (V. A., O problemă în care se discută prea mult, dar se face prea puțin) |
1963 | În Strada Presei sunt și "microbiști" ai balonului rotund, rapidiști incorigibili, [...] | Flacăra, nr. 33, (07 aug.), p. 13 (Sandu Manea, Pe o stradă nouă) |
|
microbuz (atestat 1962 în DCR3) |
1958 | În ultima vreme, așa numitele „microbuzuri“ – autobuze mici pentru scopuri turistice – se bucură de o popularitate tot mai mare în numeroase țări. | Munca, nr. 3273, p. 4 (nesemnat, Microbuzul „Nysa“) |
microelectronică (atestat 1982 în DCR3) |
1961 | Un element nou în chimia compușilor macromoleculari este crearea polimerilor cu proprietăți de semiconductori și magnetice. Aceasta poate duce la obținerea de microelemente pentru microelectronică, la micșorarea dimensiunilor mașinilor care „gîndesc“ [...] | România Liberă, nr. 5260 (13 sept.), p. 3 (A. Topolev, Pe poziții înaintate în știința mondială) |
microemițător (atestat 1981 în DCR3) |
1933 | N’ar fi de mirare să citim în ziare, eventual în anul 1934 sau 1935 că inginerii companiei Marconi din Londra au început să fabrice in serie zeci de mii de microemițătoare, plus aparatele respective de recepție. | Dimineața, nr. 9594 (13 sept.), p. 3 (L. Florin, Micro-undele) |
microenciclopedie (atestat 1967 în DCR3) |
1964 | [Editura de stat pentru imprimate și publicații a tipărit și difuzat în librării] De la agenda, ceva mai mare decît o marcă poștală, pînă la agenda model D care cuprinde o adevărată microenciclopedie, [...] | Drum Nou, nr. 6220 (29 dec.), p. 1 (nesemnat, Agende și calendare 1965) |
microexpoziție (atestat 1969 în DCR3) |
1962 | Călătorii care se perindă zilnic pe peroanele Gării de Nord au observat, recent, o noutate în obișnuitul peisaj: o microexpoziție. | Informația Bucureștiului, nr. 2656 (16 feb.), p. 2 (nesemnat, Tur de orizont) |
microprocesor (atestat 1976 în DCR3) |
1974 | Partea exterioară a sistemului cuprinde lentile a căror montură închide un microprocesor și un transmițător [...] | Știință și Tehnică, nr. 5 (01 mai), p. 41 (nesemnat, În curînd: vedere artificală) |
microundă (atestat 1969 în DCR3) |
1931 | La
această convorbire s’au întrebuințat unde de o lungime
neatinsă până
acum, unde de 18 cm., numite și „microunde“, cari s’au
arătat a fi
foarte nimerite din punct de vedere tehnic, nefiind
influențate de
intemperii, descărcări atmosferice, etc. |
Vremea, nr. 188
(24 mai), p. 9 (nesemnat, Un nou progres în radio unde de 18 cm.) |
1933 | Undele folosite de savantul italian [Marconi], și pe care el le numește „microunde” – străbat pe distanță de 100 km, orice fel de obstacole: ziduri, pomi, etc., fără a suferi cea mai ușoară alterare, chiar dacă întâlnește în drum alte unde. | Adevărul Literar și
Artistic, nr. 643 (03 apr.), p. 2 (I. S., Noile descoperiri ale lui
Marconi) |
|
midi (atestat 1974 în DCR3) |
1969 | Lungimea... nu mai așteptați indicațiile modei, pentru că, în disperare poate, recomandă toate lungimile: mini, midi, maxi și supermaxi! | Femeia, nr. 10 (01 oct.), p. 24 (Aneta Dumitriu, Olga Tuduri, Moda '70) |
mini (atestat 1974 în DCR3) |
1967 | „Mini-jupe“-ul este încă modern? „Maxi-jupe“-ul devine dominant? [...] Deci și „mini“ și „maxi“! | Femeia, nr. 10 (01 oct.), p. 20 (Aneta Dumitriu, Sfârșit și început de an) |
minifotbal (atestat 1968 în DCR3) |
1967 | Cu puțin efort colectiv le-am transforma, de pildă, în terenuri de volei, baschet, handbal sau mini-fotbal. | Sportul Popular, nr. 5253 (12 apr.), p. 2 (Vasile Tofan, Unde fac sport copiii dumneavoastră?) |
minigolf (atestat 1966 în DCR3) |
1966 | Litoralul s-a îmbogățit cu terenuri de sport, tenis de cîmp, voley, basket, handbal, bowling, teren pentru echitație, instalații pentru minigolf, pe plajă au apărut tobogane, porticuri de gimnastică, pe lacuri – (mai puțin pe Tekirghiol) sandoline, bărci, iole, caiace, hidrobiciclete, nave pentru plimbări de agrement. | Contemporanul,
nr. 26 (01 iul.), p. 7 (Toma George Maiorescu, Marile vacanțe) |
miniinterviu (atestat oct. 1967 în DCR3) |
1967 | Mini-interviu [titlu] | Contemporanul, nr. 13 (31 mart.), p. 4 (A. D., Mini-interviu) |
miniinvaziv (atestat 2002 în DCR3) |
1995 | Sibiul este cel de-al 28-lea oraș din România în care se practică chirurgia miniinvazivă, pacienții nemaifiind nevoiți să apeleze la Clinica din Cluj pentru astfel de intervenții. | Rondul, nr. 751 (11 aug.), p. 4 (Claudia Făgăraș, Chirurgie fără urme) |
minijupă (atestat 1967 în DCR3) |
1966 | Toate astea s-au dus și în urma lor nu au mai
rămas amintiri decît niște fetișcane care apar din cînd în
cînd pe sub
palmieri, îmbrăcate în mini-jupes, adică niște fustițe
care scot
perfect în evidență lungimea picioarelor și scurtimea
minții; […] |
Contemporanul,
nr. 20 (20 mai), p. 5 (Ecaterina Oproiu, La Cannes, a doua săptâmîna:
scurt circuit) |
1966 | Se vede că parte dintre creatori, cei care au pus accent pe «mini-jupe» (fuste foarte scurte), au uitat însă că femeia pentru care se creează n-are, nu poate avea decît 16 – 17 ani... | Femeia, nr. 10 (01 oct.), p. 18 (Aneta Dumitriu,
Moda toamna și iarna la
Paris) |
|
1966 | Participanții? O adunătură pestriță de inși arborînd bărbi de diferite mărimi, răsfrînte în dezordine și plete menite să vîre spaima în orice frizer conștiincios, și de tinere, cu minijupe, a căror ținută te fac să presupui ca au rămas fără întrerupere repetente în clasa I elementară. | Flacăra Iașului, nr. 6264 (01 nov.), p. 4 (R.
Căplescu, Marginalii) |
|
miminalism (atestat 2005 în DCR3) |
1967 | Nu de mult, Time înregistra apariția și dezvoltarea recentă și vertiginoasă a unei noi mișcări în sculptura americană, „minimalismul“, insistînd asupra principalului ei reprezentant, Anthony Smith. | Contemporanul, nr. 51 (22 dec.), p. 7 (N. S., Sculptura „minimalistă“) |
miminalist (atestat 2000 în DCR3) |
1967 | Sculptura „minimalistă“ [titlu] [...] Smith încetă în curînd de a mai fi considerat un minimalist „rece“ și deveni „tot ce putea fi mai arzător“ în sculptură. |
Contemporanul, nr. 51 (22 dec.), p. 7 (N. S., Sculptura „minimalistă“) |
modem (atestat 2000 în DCR3) |
1964 | Modulatoarele și demodulatoarele cu diode semiconductoare sînt utilizate de mult timp în tehnica sistemelor de curenți purtători pe linii metalice. [...] aceste dispozitive (care s-ar putea numi într-un cuvînt mod.-dem. = modem) au găsit aplicații și în sistemele de telemecanică, pentru traducerea semnalelor sau pentru imprimarea informației asupra unui purtător. | Telecomunicații, nr. 3 (01 mai), p. 97 (Sergiu Condrea, Transformarea schemelor de modulatoare cu diode) |
motel (atestat 1960 în DCR3) |
1957 | Lumea mănîncă în automobil (drive – in restaurants), se vizionează spectacole în automobil (drive – in theaters), intri în hotel cu automobilul (motel), mergi chiar la biserică în automobil (drive – in churches). | România Liberă,
nr. 4010 (01 sept.), p. 2 (D. P., Mitologia de carton a
Hollywood-ului) |
1959 | Dorind să cunoască cum arată hotelurile pentru automobiliști denumite „motel“, A. I. Mikoian s-a oprit într-unul din aceste hoteluri situate pe șoseaua New York–Washington. | Scînteia, nr.
4414 (06 ian.), p. 3 (nesemnat, A. I. Mikoian a sosit la Washington) |
|
motor de căutare (atestat 2000 în DCR3) |
1996 | O
dovadă privind așteptata creștere a popularității
limbajului Java pe
Internet, vine din partea producătorilor de motoare de
căutare care
investighează căile de urmat în vederea indexării
applet-urilor Java. |
Byte România, nr. 4, (01 apr.), p. 12 (Dave Andrews, Căutătorii Indexează Java) |
motostivuitor (atestat 1979 în DCR3) |
1965 | Uzina mecanică din Timișoara a livrat primul lot de motostivuitoare destinate mecanizării lucrărilor de ridicat, transportat și stivuit materiale. Noul utilaj conceput de specialiștii uzinei are o capacitate de 3 tone cu o sarcină de ridicare pînă la 3,5 m înălțime și asigură mecanizarea unui mare număr de lucrări auxiliare, din întreprinderi. | România Liberă,
nr. 6427 (15 iun.), p. 1 (nesemnat) |
mouse (atestat 1998 în DCR3) |
1986 | Deci sistemul devine economic și rentabil, se cîștigă timp și spațiu, se ușurează considerabil o muncă deosebit de grea, iar animatorul, care odată avea pe masa de lucru o baterie de creioane și pensule, se transformă într-un operator informatician, ale cărui unelte de lucru sunt tableta grafică, joy-stick-ul, popularul „mouse” sau orice alt dispozitiv de introducere a datelor și comandă. | Știință și Tehnică, nr. 9 (01 sept.), p. 21
(Mihaela Gorodcov, Iulian Cîmpeanu, Animația pe calculator la
ora întrebărilor) |
1988 | Ce
ar însemna astăzi un sistem de calcul fără imprimante,
videoterminale,
unități de discuri, benzi sau casete magnetice,
echipamente de
desenat-plottere etc.? Ar fi de neconceput! Dar întrebarea
se poate
extinde și pentru acele mici dispozitive suplimentare care
devin din ce
în ce mai performante: mouse, creion optic (light pen),
joystick,
tabletă grafică, ecran tactil (touch screen), echipamente
de
recunoaștere vocală sau optică, cititoare de coduri de
bară și multe,
multe altele, ustensile de lucru astăzi indispensabile
informaticianului. [...] Mouse-ul, denumit astfel și datorită asemănării cu „confratele” său din zoologie, șoricelul, este unul dintre cele mai utilizate dispozitive suplimentare pentru introducerea datelor în calculatoarele personale. |
Știință și Tehnică, nr. 1 (01 ian.), p. 34 (Mihaela Gorodcov, Iulian Cîmpeanu, Marile performanțe ale micilor dispozitive) | |
multiculturalism (atestat 1999 în DCR3) |
1976 | Politica de stat recunoaște multiculturalismul, conform cu existența diferitelor entități culturale. | Teatrul, nr. 8 (01 aug.), p. 70 [66] (Valentin Silvestru, O călătorie teatrală în Canada) |
multietnic (atestat 1996 în DCR3) |
1972 | Constituția acestei țări [Guineea], care a adoptat forma unei republici unitare pe bază multietnică, interzice, iar legea pedepsește orice propagandă cu caracter rasist sau regionalist. | Lumea, nr. 4 (20 ian.), p. 18 (Constantin Botoran, Aspecte ale procesului de formare a națiunilor în Africa) |
multimedia (atestat 1979 în DCR3) |
1968 | Cu teatrul său abstract și „multimedia”, Alwin Nikolais îi adaugă lumina într-o savantă și, la propriu, orbitoare tehnică a eclerajului [...] | România literară, nr. 9 (05 dec.), p. 32 (Ilie Balea, Baletul – spectacol total) |
multinațională (atestat 2001 în DCR3) |
1973 | Este adevărat că și în cazul „multinaționalelor“ se nasc interese divergente, fricțiuni între „societatea-mamă“ și unele dintre „fiicele“ ei din străinătate. | Era socialistă, nr. 23 (01 dec.), p. 48 (Armand Oprea, Monopolul supranațional în raporturile intercapitaliste) |
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Ș T U V W X Y Z |
Orice comentarii,
adăugiri, sugestii sunt binevenite și le puteți
trimite la: tavilis@yahoo.com
|
Pagină realizată și
întreținută de Dr. Octavian Laiu