A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Ș T U V W X Y Z

A-Z

Termen	An	Citat	Sursă
alarmă	1830	_	Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
	1855	În vremea aceasta căpitanul, suit pe pasarelă, dă ordine prin buciumul de alarmă (porte-voix).	Vasile Alecsandri, Suvenire din 1855
	1859	Astfel se înalță sunetele d-arme, / Strigătele d-oameni, crâncenele-alarme.	Dimitrie Bolintineanu, Bătăliile românilor, Cetatea Albă (Akerman)
alee	1826	[Grădina are] alee de copaci foarte nalți și tunși drept, întocmai ca zidul [...] Alee să cheamă un drum cu copaci pe amîndoaă părțile sădiți, sau aproape sau mai departe, sau scurți sau mai nalți. [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
anagramă	1800	Dar’ să știi că acest nume, Leon Dianeu, cuprinde în sine întreg numele mieu, prin strămutarea slovelor sau anagramă.	Ion Budai-Deleanu, Țiganiada
	1830	_	Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
	1840	Anagramme - anagramă, strămutarea și așăzare de isnoavă a literilor care alcătuiesc o zicere, un nume, întocmite astfel, în cât să formeze una sau mai multe ziceri care să aibă altă înțelegere	P. Poenaru, Vocabular francez-român
anemic (atestat 1894 în MDA)	1887	Și în aceste crâmpeie de gândire își grămădea toată filozofia de un dezgust anemic, organic și nevinovat.	Barbu Delavrancea, Liniște
anemie (atestat 1901 în MDA)	1885	În toată ființa mea, deșirată și slabă, învinsă și oprită în loc, nimic nu mă turbura, biruit de scârbă și de anemie.	Barbu Delavrancea, Bursierul
anemie (atestat 1901 în MDA)	1887	Și când asemenea zvonuri mi-ajungeau la urechi, dam din umeri, mă gândeam când la fierea unuia, când la turtirea frunții altuia, când la prea multul sânge al lui X, când la anemia cutăruia…	Barbu Delavrancea, Liniște
anihila	1893	Și în felul acesta d-sa distruge socialismul, anihilează nihilismul, spulberă comunismul, preface în praf idealismul, critică constituționalismul, blamează progresismul, reabilitează junimismul, laudă moderantismul, și toate acestea în opt pagini – asta nu e glumă!	Constantin Dobrogeanu-Gherea, Idealurile sociale și arta
anihila	1910	Și astfel noi avem la țară trei stări de drept: mai întâi e legea fundamentală occidentală, […] apoi legea cutumiară, […] va să zică până acum două stări de drept, care se contrazic atât de profund încât se anihilează reciproc;	Constantin Dobrogeanu-Gherea, Neoiobăgia
aperitiv	1896	D. Ionescu s-a întors și m-a invitat să luăm un aperitiv la băcănia din colț.	Ion Luca Caragiale, Autoritate
astrolab	1705	astrolav (el.) Cinie de aramă sau de lemn în carile drumul stelelor să arată. [...] ...până mâni (precum astrolaviul mieu arată) sau în izgnanie îl vor trimete, sau și altă ceva mai rău îi vor face.	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
astronom	1675	...și tot într-acela an lăcuste neaudzite vacurilor, care toate sémnele în loc bătrînii și astronomii în Țara Leșască a mare răutăți că suntŭ acestor țări meniia.	Miron Costin, Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
avocat	1705	avocat (lăt.) Cela ce trage pentru altul pâra cu plată. [...] ...pre Liliac față chemând, Moimâța [...], ca cum advocatul Liliacului s-ar fi făcut...	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
babuin	1840	Aceștia, firește, erau d-ăi moderați, / Muțoi mai ideați, / Un soi de popioni, / De babuini, mamoni.	Ion Heliade Rădulescu, Coada momițelor (traducere după P. Viennet)
banan	1840	Bananier - banan, un fel de smochin	P. Poenaru, Vocabular francez-român
banană (atestat 1929 în MDA)	1840	Banane - banană, un fel de rod de bananier	P. Poenaru, Vocabular francez-român
banchet	1818	_	Ion Budai-Deleanu, Lexiconu romănescu-nemțescu
	1840	Banquet - banchet, ziafet, masă	P. Poenaru, Vocabular francez-român
	1847-185	În 2 ianuarie, voievodul fu ospătat la casa cancelarului Iojica, unde banchetul ținu până la 7 ceasuri seara.	Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul
	1851	Multe știu să cânte / Și voios să-ncânte / Noaptea în bancheturi pe iubiții lor	Vasile Alecsandri, Dridri (poezie publicată în volum în 1853)
	1865	În domneasca sală se întinde masă. / Misail prezidă ast banchet voios	Dimitrie Bolintineanu, Legende istorice, Cupa lui Ștefan
baroc	1853	barock: "baroc, curios, ridicul, întortocheat"	George Bariț și Gavril Munteanu, Dicționar german-român
baroc	1868	…această concesiune la uzul comun ne-o răscumpără și aci prin adjectivele baroce cu care își însoțește substantivul: "un raport informativ și opinativ".	Titu Maiorescu, Limba română în jurnalele din Austria
batistă	1829	_	Piscupescu, Oglinda sănătății și a frumuseții omenești. Mijloace și leacuri de ocrotirea și de îndreptarea stricăciunilor
	aug 1836	Pelița ei sămăna cu batista subțire, fără pic de viață;	Constantin Negruzzi, O alergare de cai
	1846	Este în us și batistă pentru cele [basmale] albe;	Ion Heliade Rădulescu, Vocabularu de vorbe streine în limba română
	1863	Această din urmă încercare reuși pe deplin, căci greaca, după o luptă teribilă între interes și amor, neputând să mai reziste furioaselor bătăi ale inimii sale, deschise ferestrele și făcu cu batista un semn;	Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi
	apr 1876	Biata fată, ce să facă? Scoase batista, îl șterse nițel la bot și-l sărută, gândindu-se să asculte povețile tatălui său.	Petre Ispirescu, Porcul cel fermecat (basm publicat în Columna lui Traian)
	1886	Doamnele fluturau batistele în aer, dorindu-le curândă întoarcere,...	Nicolae Gane, Două zile la Slănic
	1887	Fiecare din noi înfășura în batiste și ziare d-ale gurii pe o zi.	Barbu Delavrancea, Trubadurul
bășcălie	1923	Te ia-n bășcălie. [dintr-o listă de expresii argotice]	Adevărul literar și artistic, 1923
bășcălie	1928	Râdeau de el, îl luau în bășcălie.	Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului
beduin	1856	Beduinii sunt arabi musulmani, locuiesc deșerturile care se întind de la țărmurile Marocului până la hotarele Persiei.	Dimitrie Bolintineanu, Călătării în Palestina și Egipt
	1864	Îndemnări de a subscrie în favoarea, de pildă, a beduinilor, cari n-au mijloace de a înființa o operă în centrul Africii;	Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Micuța
	1886	Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine	Mihai Eminescu, Poesii, Egipetul
bordel	1760	Nu vei da plata bordeului, nici prețul cânelui în casa Domnului Dumnezeului tău.	Biblia lui Petru Pavel Aron (Deut. 23, 18)
bursă	1862	locale public pentru adunanț'a neguțătorilor cà sĕ tracted̦e de mersul affacerilor.	G. M. Antonescu, Dicționar rumăn. Mic repertor de cunoscințe generali
	1876	bursa [...] α) unione a negotiatoriloru mari d'in una cetate insemnata prin commerciulu seu; β) loculu unde se stringu membrii acestei unioni pentru daraverile loru.	Treboniu Laurian, Ioan Massim, Dictionariulu limbei romane, vol. II
	1897	La urmă se înșiră și alte calamități financiare pentru proprietarii de pământ, precum ridicarea boierescului obligământ, criza valutei și lupta bursei din Berlin,...	Ion Constantin Stamati-Ciurea, Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
	1898	…fiecare om onest [..] se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă…	Ion Luca Caragiale, Două loturi
cabaret	1841	…când vede Passé-minuit la teatru, sau se trage în fundul lojiei, sau își astupă urechile și fuge cât poate, strigând: "Ah, ma chere! quelle piece de cabaręt!"	Mihail Kogălniceanu, Iluzii pierdute
	1908	Adio, cabareturi... / Adio, dansatoare... / Adio, ciocnet de pahare...	Ion Minulescu, Romanțe pentru mai târziu, Spre Insula enigmă
	1926	Muzică / Și poze plastice cu „stele” / De cabaret	Ion Minulescu, Banchetul meu (poezie apărută în „Cetatea literară”)
	1928	Eram sosit de curând la Paris și nu cunoșteam decât cafenelele Vachette Panthéon, cabaretul Noctambules Duval, unde luam masa regulat.	Ion Minulescu, Corigent la limba română
	1936	Sunau țambale, târzia noapte... / De cabaret comun	George Bacovia, Comedii în fond (Poezii), Ecou târziu
cafea	c. 1743	Și dându-i cahfè, nu știè cum o va bè. [...] Și-i cinsti pașa cu cafè și cu cerbet, după cum este cinstea turcească. [...] …știind Mihaivodă pe Bogdan că este om vrednic și temându-să că după ce-a vini cumnatul său, Antiohi-vodă, l-a schivernisi bine la domnie, să-i fie dat atunce în cafè otravă. [...] Și-n toate dimenețile avè obicei de chema boierii di le da cafè [Cuvântul apare și la Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (1714-1716), lucrare scrisă în limba latină și tradusă în românește abia în 1825: Îl urmează de îndată chehaia, îl firitisește pentru domnia cea nouă și-i dă cafea și șerbet...[...] Când ajunge acolo, poftește înlăuntru numai pe căpeteniile însotitorilor săi, poruncește să le pună dinainte cafea ori dulcețuri, și le împarte bacșișuri, după cum e obiceiul,...[...] I se pun dinainte cafea și zaharicale și i se dă cinstirea pe care turcii au obiceiul să o arate domnilor în scaun.]	Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei
calambur	mai 1838	Nime nu mai gândea la poeți ce ședeau ascunși prin poieți. (Iartă-mi acest rău calambur.)	Constantin Negruzzi, Negru pe alb (Scrisoarea IV)
	1839	Așa-i că-i plăcut acest elegant care […] nu intră niciodată într-o adunare fără să aibă buzunarul plin de confeturi și capul de cimilituri, calamburguri și șarade, [...] ...Ana a avut un galop frumușel, îmi zice un vecin încântat să facă un calamburg,…	Mihail Kogălniceanu, Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)
	1840	Calembour - calambur, joc și ziceri întemeiat pe o asemănare de sunete, făr' a se băga de seamă la ortografie	P. Poenaru, Vocabular francez-român
	1843	Sînt angel, iar nu în-ger, și numele-mi e-n cer. / E calamburg, șarada de sine se dezleagă.	Ion Heliade Rădulescu, Calamburg-șaradă (poezie publicată în Curierul românesc, XV, nr. 33, 26 apr. 1843)
	1870	Dl M. cultiva cu destul succes soiul acel de spirit francez care se introdusese în societatea Iașilor și care consista întru a face jocuri de cuvinte și calambure.	Vasile Alecsandri, Margărita
camarad	1830	Camarad - adică tovarăș dă slujbă	Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
	1840	Camarade - camarad, tovarăș, soț, prieten	P. Poenaru, Vocabular francez-român
	1841	De ce nu mai sunt asemene pansioane, cu așa frumușele camarade.[...] În zadar camarazii mei îmi vorbeau de rendez-vous date și primite, de bileturi trimise și răspunse, eu eram ateul cel mai nătâng.	Mihail Kogălniceanu, Întâiul amor
cameleon	1705	La Hameleon de lungimea limbii ce are lucru de mirat ieste, pentru a cui fire întâi a povesti puțintel zăbăvindu-ne, apoi iarăși la cuvântul nostru ne vom întoarce [Urmează o descriere științifică, surprinzător de exactă și amănunțită, pe care Cantemir o face cameleonului ca animal]	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglificã
cameristă (atestat 1870 în MDA)	1840	Cameriste - cameristă, titlu ce se dă unor femei ce slujesc sau se află pe lângă prințese	P. Poenaru, Vocabular francez-român
cameristă (atestat 1870 în MDA)	1841	Atâta numai că un fecior a căruia îi cumpărasem credința cu doi galbeni luă declarația mea și o dete unei cameriste, cu care era într-o relație cât se poate de strânsă. Credincioasa cameristă duse îndată biletul la stăpâna-sa.	Mihail Kogălniceanu, Iluzii pierdute
caricatură	1830	Caricatură - adică o zugrăveală, o icoană, o închipuire dă râs, dă bătaie dă joc pentru oarecine, ca să-l facă dă rușine	Iordache Golescu, Condica limbii rumânești
caricatură	mai 1838	Iaca Daniel Scavinschi, cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața, și e chiar caricatură.	Constantin Negruzzi, Negru pe alb (Scrisoarea IV)
cimpanzeu (atestat 1930 în MDA la Cezar Petrescu, în Calea Victoriei)	1875	Gradin'a de aclimatisatiune din Paris se inavutî de currendu c'ua maimutia (Cimpanza) addusa de pre costele Africei.	Federațiunea, nr. 23-24, 4 apr.-23 mart. 1875
ciocolată	1811	_	Nicolae Iorga, Documente
ciocolată	1844	...aștepți ca să-ți aducă / Cafeaua, ciocolata, sau ceaiul chinezesc.[...] ...și apoi șerbeturi, dar ce șerbeturi! de o mie de soiuri: pe roză, pe ciocolată, pe vanilie, fără vanilie, unul decât altul mai gustos și mai aromatic…	Alecu Donici, Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir (Traduceri realizate în colaborare cu C. Negruzzi)
ciorbă	1703	…omul începu a sufla în lingură ca să se mai răcească ciorba, fiind prea fierbinte,…	Esopia, Omul și uriașul
colibri	1840	Colibri - colibri, cel mai mic fel de pasăre ce se află în părțile cele călduroase și are pene foarte frumoase	P. Poenaru, Vocabular francez-român
	1851	Prin a sa ființă, vesela Dridri / Semăna a floare / Cu mici aripioare / Ce zbura prin aer ca un colibri	Vasile Alecsandri, Dridri (poezie publicată în volum în 1853)
	1874	Cum poți s-omori un colibri, diamant frumos de aer?	Mihai Eminescu, Traduceri și adaptări
condor	1840	Condor - condor, pasăre de America foarte mare	P. Poenaru, Vocabular francez-român
condor	1876	...,opt armăsari /.../ Purtând smaralzi în frunte cât oul de condor,	Vasile Alecsandri, Murad Gazi sultanul și Becri Mustafa
corabie	29 - 30	...au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce știi și domniia ta pre Dunăre în sus.[...] ...se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.	unie 1521 Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
cozonac	1852	Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci, vișinapuri...	Vasile Alecsandri, Chirița în provincie
	1857	_	Gheorghe Polizu, Vocabular româno-german
	1862	_	Raul de Pontbriant, Dicțiunaru româno-francesu
	1874	Adeseori rămânea numai cu Cozonac, clopotarul.	(ca nume propriu) Ioan Slavici, Popa Tanda
	1879	…mă duse în camera cu merinde, unde ședeau grămădite pe polițe, cutii cu rahat, șiraguri de smochine, cozonaci, păstrămuri, sticle cu vutci și vișnapuri, și câte și mai câte, de care duceam dorul la școală.	Nicolae Gane, În vacanțe
daghereotip	1843	Madama Wilhelmine Priz arată înaltei nobilimi și cinstitului public că a sosit în Capitală și se recomandează precum că face portreturi Tagerotip cu un preț foarte cuviincios. Doritorii să se îndrepteze pe Podul Mogoșoaiei, lângă Biserica cu Bradu, în casele Kladek.	Vestitorul românesc, 19 mar. 1843
dom (atestat 1884 la Eminescu în MDA)	1852	Dom = domu (turnu, cupolă de biserică); catedrală, biserică	T. Stamati, Vocabulariu de limba germană și română
dom (atestat 1884 la Eminescu în MDA)	1855	Cel întăi lucru a unui călător, după ce ajunge în Colonia Agripina, este să vizite domul (această biserică măreață, cea mai mare zidire de stilul gotic din lume, care, începută la 1248, nu e încă gata, și nici va fi în timpurile noastre)...	Constantin Negruzzi, Negru pe alb, Scrisoarea XXX
drumeție	1920	Sunt mulți care ar fi ajuns cu vremea bune elemente ale drumeției, dacă cea dintîi încercare n-ar fi întrecut puterile lor.	Bucura Dumbravă, Cartea munților
drumeție	1926	„Călătorului îi șade bine cu drumul”. Da. Exact pentru călătorul cu spiritul epic. Lirica nu se împacă ușor cu drumeția.	Rampa, nr. 2548, p. 3, (Romulus Diana, Trivalea)
flirt	1892	Urmărea foarte gelos pe persoana gîndurilor lui, care avea o patimă nespusă pentru flirt sub mască și domino – lucru ce, prin trivialitatea lui, lovea pe poet și-n amor și-n mîndrie.	Ion Luca Caragiale, Două note, în Note și schițe
fraier (atestat 1937 în MDA)	1902	– Ce marț ? Cu zaru pe potrivitele ?... La sigur ?... Crezi că's fraier !...	Foaia populară, nr. 5 (Dem Gh. Simionescu, O partidă de table)
fraier (atestat 1937 în MDA)	1910	Aoleu, bată-te noroacele, fată, au să te soarbă fraierii, au să te soarbă...	Liviu Rebreanu, Golanii
frică	29 - 30 iunie 1521	…să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.	Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
funebru (atestat 1874 în MDA)	1842	Amintire funebră [subtitlu]	Costache Negruzzi, Scrisoarea XI din Negru pe alb
ghirlandă (atestat 1847 în MDA)	1826	La stânga este o statuă, care în mînă ține o ghirlantă de dafin. [...] [Ghirlantă:] o legătură cu încovrigături sau flori împreunate, sau de panglice, sau de orice alt.” [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
gibon	1840	Pagonii și loricii, maroții și gibonii / Pe capăt se-ntrecea,	Ion Heliade Rădulescu, Coada momițelor (traducere după P. Viennet)
gigolo	1897	E un clocot de pasiunĭ, femeĭ care nu aŭ nicĭ o gîndire, nîcĭ o grijă, nicĭ o țintă în afară de ars amandi; tinerĭ gigolo și rigolo care conrup și se conrup, financiarĭ bilioșĭ care fură pentru femeile ce-șĭ bat joc de «cinstea» lor.	Opinia, nr. 42 (05 nov.), p. 2 (Leandru, Douloureuse)
	1924	Una din obligațiunile morale (?) cele mai severe ale „întreținutei” e să aibă un gigolo; e pentru ea o chestie de onoare și de prestigiu.	Th. Scorțescu, Cronica dramatică: Așa-i Simona!, în Țara noastră, nr. 46, nov. 1924
	1928	Nu sunt gigolo-ul care vine tiptil cînd soțul pleacă de acasă.	Octavian Goga, Meșterul Manole
	1929	— Oribil ! O companie oribilă ! Toto, Iordan Hagi-Iordan, Savel Gregoriady, un gigolo – nici nu-mi amintesc cum se numește.	Cezar Petrescu, Calea Victoriei
	1933	Dansam foarte liniștit, puțin absent, dar aplecat ușor deasupra femeii, fără nici o mișcare inutilă și fără nici o strîmbătură de gigolo.	Camil Petrescu, Patul lui Procust
	1938	Gura lumii zicea că decanul e amorezat de Madona și că eu sunt gigolo-ul nevesti-si !	Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini
glumeț (atestat 1874 în MDA)	1836	Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor,	Ion Heliade Rădulescu, Poema didactică după Boileau și Horațiu (traducere după Nicolas Boileau)
gudron (atestat 1949 în MDA)	1873	D. Guyot a isbutit se rădice gudronuluĭ nesuferita sea acrime ș’amărăciune și se-lŭ facă fórte solubile.	Românul, 01 dec., p. 4 [publicitate]
gudron (atestat 1949 în MDA)	1875	Art.2 Aceste geamantane sunt de pânză gudronată, calitatea pânzei și a gudronului va fi întocmai cum sunt modelele tipe stabilite de minister...	Monitorul oastei, nr. 9, p. 251
hamac	1963	Este unŭ mare sacŭ de pănsă, cu sfóre ca unŭ hamac (patŭ de atărnată) de marinarŭ, care nu ține maĭ multŭ locŭ, și care conține tóta sistema.	Românul, 01 mai, p. 3, (nesemnat, la rubrica „Felurimi“)
	1866	dra Chataignez se afla în grădină, culcată într-un hamac aninat de doi salcâmi înfloriți,…	Vasile Alecsandri, Dridri
	8 dec. 1898	Cum aș dormi acum la umbră / Cu burta-n sus într-un hamac!	Ion Luca Caragiale și Dimitrie Teleor (publicată în broșură de D. Teleor în 1914 sub titlul ,,O poezie la un chef…”), Prea sărac
	1920	O adiere poate s-o desprindă / Din luminosul ei hamac.	George Topârceanu, Balade vesele și triste, Păinjiniș
hermafrodit	1705	De care lucru, o, iubite priietine, însămnarea marelui acestuia nume altă nu sună, fără numai hirișă himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor și traghelaful firii.	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
himeră	1705	himera (el.) Dihanie carea în lume nu să află, ciuda nevădzută, neaudzită, afar din ființă.[...] Într-acesta chip și eu mai denainte pentru himera filosofilor nu săvârșiiam a mă mira și peste putință a fi în fire, precum și voi acmu, socotiiam. [...] De care lucru, o, iubite priietine, însămnarea marelui acestuia nume altă nu sună, fără numai hirișă himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor și traghelaful firii.	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
hindus (atestat 1949 în MDA)	1891	În acea zi se serba la hinduși o procesiune religioasă, cu idolul Ganesa, a dumnezeirii a totului ce este început.	Constantin Stamati-Ciurea, Istoria unui țânțar, în Gazeta Bucovinei, nr. 37-45, Chișinău, 1891
huligan (atestat 1910 în MDA)	1900	El [ofițerul Vassilieff] a împărțit in câte-va zile un milion de revolvere și maĭ are încă un depozit de bombe, carĭ însă nu aŭ fost distribuite pentru că „huliganiĭ“ nu știŭ să le întrebuințeze.	Universul, nr. 290 (22 oct.), p. 1 (Kuminsky, Din Rusia)
kimono	1887	Ele suntŭ îmbrăcate în rochii de crepŭ de culorile cele mai variate, cu kimono, séu o carigătóre lată de mătase, printre pĕrulŭ lorŭ celŭ negru suntŭ sĕmênate florĭ naturale; […]	Gazeta Transilvaniei, nr. 115 (28 mai), p. 3 (nesemnat, Baletul în Japonia)
kitsch	1929	Explicația [succesului filmului „The singing fool”] nu trebue căutată însă numai în faptul că e film vorbitor, ci mai mult în subiectul tratat în modul sentimental – melodramatic – pe gustul masselor populare, fapt ce făcu pe marele regizor rus Eisenstein să-mi spună, că e un „Kitsch“ sentimental.	Cinema, nr. 122 (16 oct.), p. 58 (P. S., Elveția)
kitsch	(1937) 1939	Germanii recurg la designarea dezaprobativă prin cuvântul Kitsch, când e vorba despre un anumit pretins frumos, care unora le produce totuși plăcere. O traducere a termenului Kitsch e imposibilă. Kitschul e însă neîndoios unul din cazurile paraesteticului. Se utilizează cuvântul german în practica zilnică a gustului și în critica artistică. Critica artistică dovedește la fiecare pas reacții reprobative față de aparițiile paraestetice (de exemplu față de așa-numitul kitsch).	Lucian Blaga, Artă și valoare (scrisă în 1937)
koala	1930	Animalele acestea sunt doi Koalas.	Ziarul Științelor și Călătoriilor, nr. 30 (20 iul.), p. 11 (Gh. [sic], Koalas-ii)
	1957	Cît de curioase sînt unele fapte, mai puțin importante, dar totuși impresionante, ca de pildă faptul că picioarele posterioare ale cangurului sunt atît de adaptate pentru salturi în cîmp deschis; că la koala, animal cățărător care se hrănește cu frunze, picioarele sunt la fel de bine adaptate pentru apucarea ramurilor;...	Charles Darwin, Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (traducere de Ion E. Fuhn)
	1960	Surîd cu îngăduință și îi aruncă un penny negrului lor [...] cam așa cum la grădina zoologică i-ar azvîrli cîteva nuci unui nostim ursuleț koala - ultimul exemplar al unei rase de asemenea exterminate aproape cu desăvîrșire.	Egon Erwin Kisch, Salt la antipozi (traducere de Camil Clarus)
	1961	Nu departe de marea grădină zoologică din Adelaida se află o altă grădină zoologică, ceva mai mică: "koalafarm". Aici se cresc pentru grădinile zoologice din întreaga lume micii urși marsupiali "koala", aborigeni neajutorați și hazlii ai Australiei.	Iuhan Smuul, Cartea ghețurilor (traducere de Petre Solomon și Igor Gherlacov)
labirint	1705	lavirinth (el.) Temniță supt un munte în ostrovul Critului săpată cu acela meșterșug ca ori pre cine slobod într-însa să nu mai poată ieși. [...] ...,a Cioarăi glas pre cât mai mult să tâlcuia, pre atâta mai mult în lavirinthul necunoștinții să încuia,...	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
lotru	29 - 30 iunie 1521	…să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.	Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
lux	1826	Însoțire iconomicească, unde să strîng cei de mai mare neam și aceia care au moșii sau orice alt chip de venit, și să socotesc pentru orice lucru folositor, cum pentru iconomie, pentru depărtarea de lux și înmulțirea venituriilor moșiilor. [...] Într-acest cuvânt, lux, să coprind toate felurimile de cheltueli, cele de prisos, cum și cheltuiala cea mai mare decât veniturile [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
mandril	1840	Și cât pentru aceasta, madrilii-s numai buni.	Ion Heliade Rădulescu, Coada momițelor (traducere după P. Viennet)
milion	1675	Și așea au cădzut Racoții în mîna léșilor, cerîndu-și de la dînșii viață cu răscumpărare de doao milioane, să le dea léșilor bani,...	Miron Costin, Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
mumie	1826	Multe bucăți împietrite de lemn, de pămînt, din picătura apii, carele să fac cu înmulțirea anilor, și o mumie și alte multe oase de la dobitoace foarte mari. [...] [Mumie:] trup de om întreg, nezmintit, carnea, pielea niagră și uscată pe oase. [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
mumie	1860	Gustul italian, desigur, se revoltă cînd văzu pentru prima oară imaginea lui Crist avînd trăsurele și coloarea unei mumii,... [...] Egiptenii cei vechi numeau mumii corpurile morților, pe care le îmbălsămau ca să le conserve neatinse de putrejune.” [notă de subsol]	Nicolae Filimon, Escursiuni în Germania meridională
naufragiu	1818	Îl întrebă în ce chip au căzut în naufragiu (sfărâmare sau frângere de corabie) și pentru ce pricină se afla el pre ținutul său	Petru Maior, Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise (Odissevs) întocmite de Fenelon, arhiepiscopul Cambrei, acum întâi de pre limba italienească pre limba românească prefăcută
orizont	1705	orizon (el.) Zarea pământului, marginile ceriului, unde să pare că să împreună cu pământul.	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
palindrom	1862	vers s. phrase care remăne aceaașĭ dela drépt'a s. stîng'a.	G. M. Antonescu, Dicționar rumăn. Mic repertor de cunoscințe generali
	1876	palindromu,-a, adj., retrogradu;	Treboniu Laurian, Ioan Massim, Dictionariulu limbei romane, vol. II
	1904	Palindrom, cuvênt sau vers retrograd, care adecă este același, cetit drept sau înapoi.	Corneliu Diaconovich, Enciclopedia română, vol. II
	1931	Se numește palindrom, jocul care constă dintr'un cuvânt, sau chiar o frază, care poate fi citit și invers, fără ca înțelesul său să sufere vreo alterare, sau să dea altul, cum ar fi cazul polindromului.	Rebus, nr. 6, 1931
piață	1651-170	_	_
piață	1826	[Viena] piațe are cincisprezece, [...] [Piață:] loc larg făr' de a lăsa să zidească nimeni pe el nici o zidire, fiind pentru întrebuințarea tuturor oroșanilor, pe care locuri vînd pîine, poame, verdețuri, legumi și asemenea lucruri. [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
pijama (atestat 1927 în DLR)	1911	Pijamale. – Mantale cauciuc. – Lingerie după măsură [reclamă]	Universul, nr. 263 (25 sept.), p. 2
pijama (atestat 1927 în DLR)	1920	Îl găsiră între hărți, săbii, tunici și cizme, în pijama scurtă, la birou, cu un teanc de acte în față, pe care le închise cu cheia în sertar, fiind secrete militare.	Liviu Rebreanu, Ion
pilulă	1705	pilula (lăt.) Pirulă, gogoașă, bubușlie, carea dau doftorii de înghit pentru leacul. [...] ...căci doftorul bun știința în cap, iar ierbile în câmp le are, și unde chichițele văruite și pilulele șicuite sint, acolo bolnavul să amăgește, iară nu să tămăduiește	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
rechin	1873	Sepia fioroasă, polipul cel diform, / Rechinul fără milă și arcul cel enorm [...]	Convorbiri Literare, nr. 2 (01 mai), p. 20 [69] (Teofil Gautier, Comedia mortei (traducere A. Naum))
	1878	Crustacee, pescĭ colorațĭ, delfinĭ ușorĭ, rechinĭ de tótă mărimea, în sfĕrșit toțĭ locuitoriĭ acestor ținuturĭ se adunaseră și înaintaŭ sĕrbătoresce spre acelașĭ punct.	Albina Carpaților, nr. 30, 1878
	1885	O, de ce vânturile nu mă dete rechinilor!	Barbu Șt. Delavrancea, Fanta Cella
	1890	Din familia peștilor se deosebește rechinul, din a fiarelor tigrul, din a păsărilor vulturul, din a oamenilor hoțul.	Constantin Stamati-Ciurea, Omul enigmatic
rețetă	1705	rețeta (ital.) Izvodzel de leacuri, carile trimăt doftorii la spițeri, să facă leacul asupra boalei.[...] Puțintele sint, o, priietinii miei, recetele științei mele și mici și strâmpte chichițele ierbilor doftoriii mele...[...] Ce pre cât a socoti pociu, receta leacului tău aceasta ieste: cornul cămilii, coama șerpelui, ochiul guziului orb și unghile peștelui luând, în laptele aspidei le fierbe, până din dzece ocă, dzece dramuri vor rămânea, carile în chipul alefiiului făcându-să, când soarele ca luna va scădea cu o parte pre la rane te unge, iară cu altă parte la sfârșitul soarelui, apă din fărmușuri de marmure și din pilituri de aur storcând, o amestecă, și în chipul șerbetului făcând-o, o bea, și așe leacul îți vii afla.	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
robot (datat 1965 în MDA)	1927	Rațional Universal Robot	Felix Aderca, Rațional Universal Robot (titlu; traducerea piesei R.U.R. a lui Karel Čapek)
robot (datat 1965 în MDA)	1937	Din loc în loc se zăreau, mișcându-se ca niște insecte tuciurii, mașinile de treerat, conduse,...,de roboți...[...] Avionul va fi condus de un pilot-observator, care va fi ajutat de roboți și va putea zbura douăzeci de ani-lumină.[...] Luă la cunoștință rostul robotului-fotograf și robotului-pilot [Cuvântul robot a fost folosit pentru prima oară de Karel Čapek (1890-1938) în drama sa R.U.R. (Roboții Universali din Rossum) (1920), și derivă de la cuvântul ceh robota „muncă silnică”, înrudit cu cuvântul românesc robotă (var. robot) „muncă, activitate neîntreruptă (și grea)”; v. citatul următor: aug 1848 Mihail Kogălniceanu, Dorințele partidei naționale în Moldova „Astăzi mai toată Europa au oborât munca silită, numită robotă, clacă, boieresc, sau cu orice altă numire.”]	Ilie Ienea, Ard luminile-n Vitol
scenă	1794	Au venit dar asupra senii plângând	Critil și Andronius
scenă	1826	Are un teatru mare, adecă casă de comedie, [...] iar în sțena încape ostași călăreți cu tunuri dinpreună. [...] [Sțenă:] locul întru care stau comedienii și îș arată istoriile sau jocurile ce vor să facă. [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
steril (atestat 1837 în MDA)	1760	Blagoslovit vei fi între toate noroadele: nu va fi la tine ceva steril de-amândoao felurile precum în oameni așea în turmeale sale	Biblia lui Petru Pavel Aron (Deut. 7, 14)
șrapnel	1877	Ferbea văzduhul ca un iad / De boambe, de șrapnele.	Vasile Alecsandri, Peneș Curcanul
tropic	1705	tropic (el.) Să cheamă dunga ceriului din carea soarele să întoarce, veri la suit, veri la coborât, Racul, Capricornul. [...] ...(căci și timpul iernii, când soarele din tropicul Himerinos [tropicul Capricornului] spre tropicul Therinos [tropicul Racului] să întoarce era).	Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică
urangutan	1835	Di-ar ave orangotanul / Gură atît de omenească	Gheorghe Săulescu, Momîța, din volumul Fabule în versuri sau poezii alegorice
	1840	Orang-outang - orangutang, un fel de maimuță fără coadă și care seamănă mai mult cu omul	P. Poenaru, Vocabular francez-român
	1860	Cocoșul și curcanul, / Precum și 'rangutanul,	Ion Heliade Rădulescu, Areopagul bestiilor
vapor	1790	_	_
vapor	1826	Vaporul într-o săptămînă de doo ori merge la Vențiia și să întoarce iară cu oameni și cu mărfuri. [...] Vaporul este o corabie care merge pe mare cu un meșteșug de foc, ce este în camara corăbiii,... [urmează o descriere detaliată a unui vas cu aburi] [notă de subsol]	Dinicu Golescu, Însemnare a călătorii mele, făcută în anul 1824, 1825, 1826
zgârie-nori	1904	Un arhitect american a făcut proectul de a construi în NewYork o casă de 120 etaje, care ar putea să cuprindă 65,000 de oamenĭ. Cheltuiala acestuĭ monstruos „Zgîrie-nori“ s’ar urca la 300 milioane leĭ.	Dimineața, nr. 310 (08 dec.), p. 2 (nesemnat, Știri din străinătate)
	1905	Ransh Porter, prin agențiĭ săĭ producea greva miilor de indivizĭ întrebuințațĭ la construirea clădirilor enorm de înalte, cunoscute în America sub denumirea de "sgîrie norĭ".	Furnica, nr. 2/1905
	1912	S'a terminat acum la New-York cea mai înaltă „gratte-ciel" – sgârie nori – cum se numesc uriașele clădiri americane.	Românul, nr. 197 (20 sept.), p. 7 (nesemnat, Așa casă mai rar!)

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Ș T U V W X Y Z